tag:blogger.com,1999:blog-4309419779430379872024-03-27T08:37:58.474+02:00ArmoniiSabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.comBlogger722125tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-71193483446427452992015-12-30T16:07:00.000+02:002015-12-30T18:22:18.624+02:00Minus doiEra o zi de luni, însorită și friguroasă.<br />
Vestea n-a căzut ca trăznetul, era previzibilă.<br />
<div>
<br /></div>
Imprevizibil a fost doar ghimpele ascuțit din piept, nestins nici de lacrimi, nici de rațiune.<br />
Apărut aproape de începutul primăverii, prelungit până aproape de finalul toamnei.<br />
<br />
O vară prelungită artificial nu a adus nici un fel de răspunsuri, nici consolare. Doar anestezii temporare cu gust sărat de mare și păduri colorate prin abur lângă râuri și cascade străine. Oricum ceața asta era prietena mea de peste un an și jumătate.<br />
<br />
Așa că nu am înțeles de ce cu cât se făcea mai frig, eram mai vie pe dinăuntru.<br />
Și într-o duminică cu multă ploaie m-am trezit de-a binelea. Am știut ce mi se întâmplase pentru că nu mi-am mai pus lapte în cafea. Fericirea are gust de cafea neagră, dacă nu știați.<br />
Am trăit în felul ăsta cam trei săptâmâni. <br />
<br />
A doua oară a fost tot luni, iar ziua înnorată nu părea prea rece.<br />
Vestea nu a căzut ca trăznetul, era din nou previzibilă.<br />
Ghimpele s-a înfipt și mai adânc în miezul inimii.<br />
A urmat o toamnă ireal de frumoasă din care nu am înțeles nimic. Rațiunea plecase un pic la plimbare și pulsul se tot ridica.<br />
<br />
Cafeaua a rămas neagră. Și nu eram singură cu ghimpele, creștea de la suflet la suflet până ce i-a năpădit pe toți din jur. Și atunci s-a întâmplat miracolul. Fiecare respirație i-a topit atacul violent și a lăsat durerea caldă și înțelegătoare, îndreptată spre a trăi de-adevăratelea.<br />
<br />
<br />
<br />
2015: minus 2.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOemt7wh1VdCOAUZNj4VI2Xq43bf5O-rCV08bKCVF9yHFCH3mcCYyVl82S9IAzpS1hmTxsZDUzPkFQus1OLsuu5zbMzGbrQT97wcPAocxhqyzdq3BwVjtx5htzsdSUD23gshpxJOTqJO0/s1600/IMG_2706-001.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="488" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgOemt7wh1VdCOAUZNj4VI2Xq43bf5O-rCV08bKCVF9yHFCH3mcCYyVl82S9IAzpS1hmTxsZDUzPkFQus1OLsuu5zbMzGbrQT97wcPAocxhqyzdq3BwVjtx5htzsdSUD23gshpxJOTqJO0/s640/IMG_2706-001.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: x-small;">© Sabina Ulubeanu 2015</span></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com21tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-35066912667978960512015-10-12T20:49:00.001+03:002015-11-25T20:07:29.777+02:00In heights<div dir="ltr">
It's been a long time since I've blogged during my travels.<br />
Barcelona was too cheerful and my Viennas a bit too ordinary.<br />
However, waiting for my Bucharest flight in my second home played a weird memory game on me. Coming from Zagreb, I suddenly feel like 3 years ago, when traveling used to restore parts of me that were long gone and also feelings that grow new melt into feelings that grow old and all this mix becomes too much, to beautiful and too familiar all over again.<br />
The silent slide of the people arround me and the subtle humming of their voices tell a story of regaining freedom and also a story of getting back into the golden cage that is one's mind.<br />
Real life becomes an abstract concept and all one's duties become sarcastic rituals of fading and forgetting.<br />
This whole phantomatic crowd finally releases the need for loneliness well hidden inside the smiles , laughter, attention and the empathy that gently takes over the interior while being away from the problematic self.<br />
Colors pop out. Sounds pop out. Questions pop out.<br />
The flight announcements form textures and the physique is divided between thirst and patience.<br />
Coming home is tough, but there's no desire to remain in limbo.<br />
And the answer pops out aswell, raw, cheesy and unexpected : it doesn't matter I'm not at all a creative person as long as I can feel it as intense as anything else.<br />
:)</div>
<div dir="ltr">
#nmimreznica2015</div>
Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-58747403701242080632015-07-30T17:23:00.003+03:002015-07-30T17:25:22.940+03:00E vară, e Sofia pe blogDupă doi ani de pauză, domnisoara Ada Sofia Ulubeanu s-a decis să își reia guestpost-urile pe blogul meu.<br />
În aceasta frumoasă dupa amiază caniculară chiar și la Bușteni,<br />
o pictură cadou pentru o fetiță de 6 luni neîmplinite, la care a lucrat toată ziua.<br />
Pentru cei care a deschis mai târziu computerele, Sofia nu a luat lecții de desen/pictură niciodată.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQ3ngtbMcg-wxZ6rZGOi8btsryDymCRGjFrAC4eWw8rUH5pAt8QitICJOKDDwKOqygak7LIR4Hg1PCGWXFwcLEEuQw2CxqufTzxKL2sa8aHzM40cwWbujS1tXJ6eWbk9DwFcLVhbZZWFc/s1600/2015-07-30+17.07.13.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="456" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQ3ngtbMcg-wxZ6rZGOi8btsryDymCRGjFrAC4eWw8rUH5pAt8QitICJOKDDwKOqygak7LIR4Hg1PCGWXFwcLEEuQw2CxqufTzxKL2sa8aHzM40cwWbujS1tXJ6eWbk9DwFcLVhbZZWFc/s640/2015-07-30+17.07.13.jpg" width="640" /></a></div>
<br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-32985813537867145992015-07-22T20:17:00.005+03:002015-07-24T10:09:19.197+03:00Libertate si influență.Uneori, din ce în ce mai rareori, îmi amintesc că aveam pe undeva și un blog.<br />
Îmi amintesc cum scriam fără restricție despre orice cută a sufletului, știind ca publicul meu e mic mititel, cu 300 de intrări pe zi în zilele ok și 50 în weekend.<br />
Exercițiul scrisului mi-a făcut mereu bine, nu doar în etapa terapeutică, pe când eram extrem de directă, dar și ca o formă de coagulare mentală a unor sentimente pe care de-abia reușeam să le „apuc” și de căutare a unor modalități de a spune ce aveam de spus cât mai subtil, într-o formă mai sublimată. Ca și cum aș fi încercat un soi de muzică fără note muzicale.<br />
Tipul acesta de scriitură personală greu poate interesa pe altcineva, așa că am privit mereu doar ca pe un semn de empatie, împărtășire emoțională și senzorială câte un share pe FB sau câte un citat prin alt blog.<br />
Sigur că uneori sunt subiecte fierbinți pe care le dezbați, e normal, dar pe acelea, deși cele mai citite, nu le pot considera conținut 100%. Sunt doar păreri despre un eveniment, nu e ceva creat de la zero, ceva ce n-a mai gândit altul. E, cum ziceam mai demult, un fel de a bârfi împreună cu satul ăsta care e internetul. Atitudinea mea în fața creatorului de conținut este, fără îndoială, una cam severă și greu de schimbat prin prisma profesiei, una care cere inventivitate totală înainte de a te prezenta în fața publicului.<br />
<br />
<br />
De aceea prietenele mele mai ancorate în online au avut mai întâi o mică perioadă de adaptare în fața ignoranței mele totale. Habar nu aveam (și nici acum) cine sunt celebritățile care fac legea pe blogurile și siturile la modă, fie ele de parenting, life style sau înjurături la adresa a tot ce mișcă. <br />
Iar acele prietenii izvorâte din online s-au creat pe bază de profunde afinități elective :), indiferent de câți unici are persoana din spate (le-aș numi aici pe <a href="http://bogdanadobre.ro/">Bogdana Dobre</a>, pe <a href="http://www.maria-coman.ro/">Maria Coman</a> , <a href="http://mmmmmmmara.blogspot.ro/">Mara Wagner</a> sau pe <a href="http://www.simonatache.ro/">Simona Tache</a>, cele mai celebre pe care le cunosc eu :) ) afinități care m-au lăsat liberă în oaza mea de compozitoare dusă cu pluta și imună la rating, dar sensibilă la un text scris bine și în care autorul nu doar comentează, ci se arată pe sine.<br />
<br />
<br />
<br />
Fast forward câțiva ani mai târziu și ne aflăm în plină explozie social media, și hop, apare peste tot un cuvânt pe care îl auzisem numai pe la orele de estetică și în discuțiile despre cine stabilește canonul artistic . Cuvântul e în limba engleză : Influencer. <br />
În mintea mea, să fii influencer însemna să faci școală, să revoluționezi ceva sau măcar să schimbi paradigma gândirii chiar dacă arta nu ți-a ieșit mereu (un exemplu din ultima categorie este John Cage).<br />
Dar noi avem o invazie de influenceri. Care nu îndeplinesc deloc criteriile mai sus enunțate. Persoane care cică dictează trendul. Fără a face în sine ceva notabil. Comentând și având opinii despre XYZ, dar fără conținut așa cum îl înțeleg eu. Fără să fi schimbat istoria. <br />
Cum se face asta, nu știu, nu e meseria mea. Am înțeles de la alții mai rodați că treaba asta s-ar învăța pe undeva.<br />
Ce nu îmi este mie clar e altceva: de ce opinia a luat locul faptei? Unde s-a întâmplat schimbarea asta de macaz ?<br />
<br />
Un posibil răspuns îl dă, total pe lângă corectitudinea politică, Umberto Eco în <a href="http://www.rfi.ro/cultura-80098-umberto-eco-retelele-sociale-dau-dreptul-la-cuvant-unor-legiuni-de-imbecili">ultimul său discurs </a>(mulțumesc Andra Țărnea pt semnalare)<br />
„ <i>Rețelele de socializare dau drept de cuvânt unor legiuni de imbecili
care înainte vorbeau numai la bar după un pahar de vin, fără a dăuna
colectivității. Erau imediat puși sub tăcere, în timp ce acum au același
drept la cuvânt ca și un premiat cu Nobel. Televiziunea a promovat
idiotul satului față de care spectatorul se simțea superior. Drama
internetului este că l-a promovat pe idiotul satului ca purtător de
adevăr</i>”<br />
<br />
Acuma, evident că față de Eco, un veritabil influencer conform tuturor normelor, e ușor să apari ca un imbecil. Cantitatea de informație și cultură din creierul său e copleșitoare. El susține că nu e pentru cenzură, e pentru critică, ca să poți discerne informația valabilă de cea aruncată la întâmplare. Desigur că este și va fi criticat pentru o atitudine borderline „pumn în gură” , dar eu am învățat să-i iau pe artiști „with a grain of salt”.<br />
Pentru că Eco, așa arogant și criticabil cum apare aici, are în spate acele zeci de mii de ore de studiu și creație care îi dau posibilitatea să aibă o opinie posterioară acțiunii. Și să se expună fără stres criticilor.<br />
<br />
Ar fi frumos să nu mai umblăm cu cuvinte mari atât de ușor. Să mai înțelegem, noi, specia umană, cam unde ne e locul. Că e greu până ești influencer ca Palestrina, Bach, Rembrandt sau Monet. Sau Bresson. Sau chiar Hermann Nitsch. Bine, și Obama :) <br />
<br />
Ar fi și mai frumos să înțelegem că adevărata, reala și cea mai importantă influență o putem avea doar în existența celor apropiați, nu în a celor 5000 de followers care citesc la cafeaua de dimineață. Și citesc doar din când în când, că deh, trebuie să acordăm atenție câte unui influencer pe zi. Și uite că nu ne mai ajunge viața. <br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-1MYBD5pirNBYl9IJ-UUSOCtnbWvltsURHrtygf4jLOWjfYhlj9_mGgb31bttPnhSniiuOhGUGLTJVfM5rlI0CWDGMs8IQwSVbIvg5A4BIIcrw1so7868c4t6O9tLoupOGr4qm2Tg2O4/s1600/IMG_20141117_204216.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg-1MYBD5pirNBYl9IJ-UUSOCtnbWvltsURHrtygf4jLOWjfYhlj9_mGgb31bttPnhSniiuOhGUGLTJVfM5rlI0CWDGMs8IQwSVbIvg5A4BIIcrw1so7868c4t6O9tLoupOGr4qm2Tg2O4/s400/IMG_20141117_204216.jpg" width="400" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: x-small;">În fotografie : Hermann Nitsch, Wiener Aktionismus. Un influencer în viață surprins live în Viena<br />© Sabina Ulubeanu 2014</span></div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-58520561379671332422015-07-03T16:55:00.003+03:002015-07-03T23:06:49.705+03:00AvertismentulPrevestirile violente determină deseori întâmplari minore.<br />
Ce e cutremurator te va lua mereu prin surprindere.<br />
Nu crede în avertismentele puternice, zice o voce internă,
te schimbă fundamental doar senzațiile ușoare ca un abur, care-ți șoptesc la ureche numai atunci când e suficient de liniște ca să te auzi pe tine însuți.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj28Jqpc7jFaROnZBm0hJEb7FNFR2JxI8TP_zAjitbXPxIHLRVCNwaZU7AryU6VXd1L3AMl3Ip1Ibo2xsy_Jq-VDWc7gOLD_7fASD8TvTzSTNePDj19FjEzcIRrzzloxWdJBdEXifGxB6c/s1600/20150703_113740.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="360" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj28Jqpc7jFaROnZBm0hJEb7FNFR2JxI8TP_zAjitbXPxIHLRVCNwaZU7AryU6VXd1L3AMl3Ip1Ibo2xsy_Jq-VDWc7gOLD_7fASD8TvTzSTNePDj19FjEzcIRrzzloxWdJBdEXifGxB6c/s640/20150703_113740.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
2 Mai, România, un microclimat în care norul negru nu anunță furtuna.</div>
<div style="text-align: center;">
©Sabina Ulubeanu </div>
Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-31116884642678004392015-05-25T17:58:00.001+03:002015-05-25T17:58:08.205+03:00Austrian feature :)Vezi Tweetul lui @what_ifblog: https://twitter.com/what_ifblog/status/602846129374519296?s=09Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-28483276373992160972015-05-04T23:31:00.004+03:002015-05-05T09:30:27.418+03:00Andrei Gavrilov: Class and MasterclassPiano. My first love. I still love piano, deeply, even if I've cold blooded killed my inner pianist - for composition. <br>This also what maestro Andrei Gavrilov,the wonderful and original russian Switzerland based pianist, is doing with his students: he kills and ressurects them, just for the love of the great music they're playing. Because, of course „ Nobody cares about your feelings! Play Prokofiev/ Beethoven/Chopin”. <br>It is so rare to see such a profound respect for the written score, and, in the same time, a perfect dosage of dynamics: a forte in Chopin's third Sonata is monumental, a tsunami! but in a Rachmaninov prelude sometimes the same indication could be too much and you need to hold back.<br>
And, most of all, there's the dynamics of feelings.<br>Right before my eyes, students became artists in just 20/30 minutes.<br>Just by changing the point of view. „Is here by any chance piano? asked Eliza. MMM...you should play fortissimo! replied Andrei. And everything cleared up just like after a good rain.<br>
Andrei Gavrilov speaks in images, tells stories about the great composers, (Mozart is the Michael Jackson of classical music!) paints his students the whole eras they should impersonate and by charging them with information, helps them to break free into the world of a music, that, by his saying, is quite castrated by the shitty academics we're taught at a young age.<br>
<br>
Thank you Andrei Gavrilov for being free and generous. For reminding me why I love piano. And for letting our hearts float towards the beauty of music and life.<br>
<br>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcZLrcJmud-efRAJ9aNNY5BKYRITgqssEraIt3SosAHKDiF1WDQkGWdJH6xdNVOHyVGrmifgDNxPuc9E6AycgSu7QylPyG_4NGkf5_-NeBS1YoT4CipyfjgOLe8tLEU9VPZc3XJTdCU1Q/s1600/2015-05-005.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="512" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgcZLrcJmud-efRAJ9aNNY5BKYRITgqssEraIt3SosAHKDiF1WDQkGWdJH6xdNVOHyVGrmifgDNxPuc9E6AycgSu7QylPyG_4NGkf5_-NeBS1YoT4CipyfjgOLe8tLEU9VPZc3XJTdCU1Q/s640/2015-05-005.jpg" width="640"></a></div>
<br>
<span style="font-size: x-small;"> Eliza Gabriela Puchianu and Andrei Gavrilov playing Chopin</span>. <span style="font-size: x-small;">© Sabina Ulubeanu</span> <span style="font-size: x-small;">2015</span><br>
<br>
<br>
<br>
<br>Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-6921749465013961592015-04-29T21:00:00.000+03:002015-05-02T09:56:01.480+03:00Sabina Ulubeanu at TEDxCambridgeSchoolofBucharest In January 2015, I've received the most beautiful and scariest of the messages: <i>would you like to give a TEDx talk? It's for young people and the main theme is „Challenging Excellence in Youth”</i><br />
I have accepted and, finally, it was one of the biggest challenges of my own life. To give this speech, I've been through all the stages of composing a music and performing it in the same time. Because everything we do is creation and we should fight to live our lives at the highest temperature possible: with passion and commitment.<br />
So this is me talking about it at the first edition of TEDx Cambridge School of Bucharest. It has been an honor!<br />
<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/zJzI1oCpUPQ?list=PLsRNoUx8w3rNLJ0nBGbRCpq-d_A3OwgII" width="560"></iframe> <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXjx0NoSEi_x5rH9yk90ub9t6mXUWmQJL-Noa4538H5uP8Fk5_DUHQrVzs1PRNbKt8aWa02Adbg0LjABXQdXtqhIs7EeI0pqksHOsBK5n6MdgGSTcvSk0_cE0ndtEeCJl55NNuNYr1Zpw/s1600/17234645925_24df6fa077_b.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXjx0NoSEi_x5rH9yk90ub9t6mXUWmQJL-Noa4538H5uP8Fk5_DUHQrVzs1PRNbKt8aWa02Adbg0LjABXQdXtqhIs7EeI0pqksHOsBK5n6MdgGSTcvSk0_cE0ndtEeCJl55NNuNYr1Zpw/s1600/17234645925_24df6fa077_b.jpg" height="423" width="640" /></a></div>
<br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-59704460462641055972015-04-23T10:27:00.001+03:002015-04-23T10:27:09.529+03:00Sf Gheorghe<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"> <a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJMH1BezscL9o-rG7-s82-VVfHM_81-rxgxmGBo3dbU2rKLyxCXfktRIUyiKI-35xh83fTkMZpNdVMAiuA_As7w-1mgVUrUNs41inhPtP-nC9zcJingAgGRIEqI2QIwoi7LxjuG3z9pkw/s1600/IMG_20150412_155617.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"> <img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiJMH1BezscL9o-rG7-s82-VVfHM_81-rxgxmGBo3dbU2rKLyxCXfktRIUyiKI-35xh83fTkMZpNdVMAiuA_As7w-1mgVUrUNs41inhPtP-nC9zcJingAgGRIEqI2QIwoi7LxjuG3z9pkw/s640/IMG_20150412_155617.jpg"> </a> </div>Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-73615769643596284132015-02-18T21:55:00.000+02:002015-02-18T21:56:43.950+02:00HologrameSe spune că cel mai greu e să trăiești în prezent. Poate și pentru că e de fapt imposibil și nenatural. Orice stare am crede că avem într-un anumit moment, e deja la timpul trecut atunci când o conștietizăm.<br />
Mai e și problema viitorului. Sloganurile „mentaliste” spun că nu trebuie să ne îngrijorăm, la fel spun și indemnurile religioase. Alte sloganuri, subordonate realului, spun că nu ești om întreg dacă nu ai viitorul bine planificat și că nu ești valabil decît dacă știi unde o să fii peste 5 ani. O contemporaneitate care, contrar lozincilor, exclude visatul la cai verzi pe pereți și respinge eșecul ca pe o murdărie sinistră ce contaminează gulerele albe.<br />
<br />
Unde e adevărul nu știe nimeni.<br />
Cert e că atunci când scrii o compoziție (un eufemism pentru viață...), planifici viitorul, suferi prezentul și contempli trecutul. Toate deodată.<br />
<br />
<br />
Hologramele acestea ale sufletului sunt liniștitoare prin distanță și terifiante în același timp.<br />
O lucrare nouă e un drum necunoscut în care te oglindești doar pe bucăți.<br />
Abia la capătului lui te așteaptă o persoană întreagă, dar alta decât erai.<br />
Și trebuie să refaci traseul urcându-te în următorul tren, cu destinație incertă, până când totul se recompune iar din fragmente distorsionate și cinice, pe care le șlefuiești într-o armonie nouă și iluzorie.<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhE4Uvsh_PxZm4uEh0RfWalETowILL3UfQPJNDxbxMkjKnbsF2L1d_jqF9FcX5S5ZXBY4PCI-A3pGNPsdctJj7KSbX2sB-silQfS1HQZFIsNrIMniVpLM0RZRiJjRgW8GbxEbB3BshjW4Y/s1600/IMG_20150205_165444.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhE4Uvsh_PxZm4uEh0RfWalETowILL3UfQPJNDxbxMkjKnbsF2L1d_jqF9FcX5S5ZXBY4PCI-A3pGNPsdctJj7KSbX2sB-silQfS1HQZFIsNrIMniVpLM0RZRiJjRgW8GbxEbB3BshjW4Y/s1600/IMG_20150205_165444.jpg" height="640" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: x-small;">© Sabina Ulubeanu : autoportret în tren :)</span></div>
Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-75228983147514718292015-02-12T21:41:00.001+02:002015-02-12T21:58:14.184+02:00Femei care scriu prea mult(Nu ca mine, care n-am mai scris aici de aproape două luni, și atunci numai abstracțiuni artistice, frumoase, nu zic nu, dar..:) )<br />
<br />
Da, și barbatii scriu mult pe internet. Dar cazurile în care conversația lor îndelungă se menține civilizată sunt destul de rare, dovadă articolele din ziare. În rest, cele citibile au câteva replici și cam atât.<br />
<br />
Dar noi, frumoasele și genialele...<br />
În primul rând că ne întâlnim la ceaiuri și cafele și prajituri și discutăm ore în șir. Cine are copii 90% din timp despre asta vorbește. Restul 10 % acoperă cu viteza vântului turbat toate cunoștințele apropiate, îndepărtate și necunoscute :). S-ar zice că se numește bârfă. N-am nimic cu bârfa, e naturală și normală, câtă vreme e vorba despre updates. Gura lumii n-o s-o îngroape nimeni niciodată, iar subiectele se schimbă atât de repede încât nu știu de ce m-aș necăji din așa ceva.<br />
<br />
Ce se întâmplă însă atunci când situația nu prea mai permite atâta socializare face to face?<br />
(ori lucrezi de-acasă, ori ai copii mici și nu prea ieși, ori ai copii mai mari dar ieși de-acasă la job și înapoi. ori, ori, ori. Căci femeile fără copii n-au niciun interes pentru datul din degete pe taste, pot socializa f bine când și cum vor în viața reală )<br />
Pai Chivuța din noi, care nu mai are satul și poarta casei la ulița mare răzbate pe internet. Se dezbate, se discută, se argumentează. Se întreabă, se află, se documentează orice, de la pampers , alăptare și cezariană până la Elena Udrea și situația din Ucraina.<br />
Fiecare subiect poate să nască patimi și pasiuni. Și să ia timp. Foarte foarte mult timp.<br />
Există și personaje care polarizează atenția. care adoră lumina reflectoarelor și au impresia ca tot ce spun ele e excepțional. F multe chiar :) (am avut și eu un moment cînd începusem sa cred laudele de pe internet, a trecut :D Spre scuza mea, era, pe cortizon, consemnată la pat și oricum, v-ați prins: sunt frumoasa și genială)<br />
Ei bine atunci bănuielile devin uriașe. Sensibilitățile se ascut și orice aluzie e o jignire de moarte.<br />
Lupta unei femei „care scrie prea mult” pentru teritoriul său internautic devine un spectacol demn de National Geographic. Mai pune-l pe Mercur retrograd, orice ar însemna asta, și ies certuri în grupurile de fani ale sportivilor, postări cu 800 de comentarii ucigătoare și așa mai departe.<br />
Există grupul celor care o iau în serios, grupul celor care se iau pe sine foarte în serios și grupul trollerițelor (who, me?:D) și distracția e garantată. <br />
<br />
Mă întreb dacă noi, aceste femei care nu ne cunoaștem una cu alta de fapt am interacționa în real life, am depune tot atâta energie? Probabil ne-am vedea repede de viață, am depista incompatibilitățile și am trece mai departe fără niciun fel de patimă.<br />
Așa, pe internet, toată lumea are impresia că se apropierea e garantată și legitimă.<br />
Nimic mai fals.<br />
E locul unde diferențele de concepții, educație, fel de a fi, stil etc ies în evidență extrem de rapid. <br />
De asta nu cred în grupurile mamut de mame de pildă: faptul că ai dat naștere unui copil nu te poate face prietenă cu o persoană complet străină.<br />
Internetul trădează rapid diferențele, și cu toate astea, femeile continuă să scrie prea mult, despre orice, conversând cu oricine, enervându-se și punând la suflet orice fleac.<br />
<br />
Norocul face însă că ne cresc copiii, timpul de luat în serios dispare și harța internautică devine doar un prilej de amuzament, de privit din avion.<br />
Toate temerile dispar odată cu trecerea anilor, si, din păcate, nimeni nu învață din experiența celorlalți, oricât de bine informat ești, tot prin filtrul personal trebuie să treacă toate concepțiile și ideile.<br />
Și în fond, e mult mai amuzant să le discuți la o barfă constructivă față în față, dupa ani și ani :). <br />
<br />
Acestea fiind zise, dau microfonul mai departe la <a href="http://bogdanadobre.ro/">Bogdana</a>, care vă va dezvălui concluzia unei extrem de plăcute întâlniri organizatorice în care problema de bază s-a rezolvat în 4 minute și restul până la două ore.....#jesuischivuța. <br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdb1BOEOZgjMTh-dKv4kiYYeQS0thI-_1s6gruhX4ZHQpnw4DFlRwI_2d4hstnjLBU80XB47Vq6JlxQ8vaw_yqfalWeMQkn0oyDM_vz7Ruv2Vx2l0bAfD1uRDg19Vl5oFsotJMIaG51wk/s1600/IMG_20150102_145544.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjdb1BOEOZgjMTh-dKv4kiYYeQS0thI-_1s6gruhX4ZHQpnw4DFlRwI_2d4hstnjLBU80XB47Vq6JlxQ8vaw_yqfalWeMQkn0oyDM_vz7Ruv2Vx2l0bAfD1uRDg19Vl5oFsotJMIaG51wk/s1600/IMG_20150102_145544.jpg" height="400" width="400" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-78560008830238061522014-12-31T13:27:00.001+02:002015-12-27T23:18:26.575+02:0012Doisprezece pași<br />
din bucătărie în dormitor<br />
prin murmur de radio<br />
din ce în ce mai grei<br />
cât o mie de metri cubi de zăpadă <br />
sau de copaci tăiați din miezul inimii<br />
<br />
Pahare de gin tonic<br />
de douăsprezece frecvențe diferite<br />
răsfirate printre caiete tip 1<br />
și printre hieroglife suspendate<br />
între două bătăi din palme<br />
sau între respirații<br />
din ce în ce mai rare<br />
<br />
Idei<br />
cu gust de cafea<br />
de Rima XI și bucle șterse în douăsprezece ore<br />
întrerupte mereu<br />
de glasuri <br />
din ce în ce mai reci<br />
și de priviri<br />
fără verb.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBznh2saTYx4Ud7FFKjV7TT3RcQCrdohCHZ1H_HKQ_9Cbji6jG9v0ppR3UWQgtOxdISPQv94T6ovKV2FjBW6FkC0TmXPITkwdafyMrVxUCd_YwnpLivBmNEjRdTpFUi_ygf7fZpm8eWZk/s1600/000033.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="457" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhBznh2saTYx4Ud7FFKjV7TT3RcQCrdohCHZ1H_HKQ_9Cbji6jG9v0ppR3UWQgtOxdISPQv94T6ovKV2FjBW6FkC0TmXPITkwdafyMrVxUCd_YwnpLivBmNEjRdTpFUi_ygf7fZpm8eWZk/s1600/000033.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-10776339004592063592014-12-22T20:22:00.000+02:002014-12-22T20:24:33.910+02:00Ce nu am stiut acum 25 de ani.<br />
Cu câteva zile înainte se asculta Europa Libera. Timișoara, morți, Laszlo Tokes, Piața Operei, împușcături.<br />
Cu o zi înainte marele miting, sora mea prin oraș, mama venind acasă în panică și auzind fericită că ne ciondăneam de la nuștiu ce joc, iarăși niște europa liberă. dar la 10 ani dormeam noaptea, nu știu ce se discuta.<br />
<br />
Pe 22 vecinul de la 3 a strigat exaltat: deschideți televizoarele, suntem liber, suntem libeeeri. Singure acasă, l-am deschis evident, program în mijlocul zilei? unde s-a mai prins așa ocazie.<br />
Drumul până la Televiziune (ce să aperi? dar ne-am dus), drumul înapoi pe jos, tata care ne-a lăsat la fântâna Miorița și a plecat înapoi, gloanțele din balcon despre care nu mai știu exact în ce noapte au fost, zvonurile că au murit unii într-o mașină pe strada noastră și multe multe altele de felul ăsta la care eram foarte conectată și care încep să se piardă în viața de adult.<br />
Mi se pare că a trecut foarte mult timp de la 10 la 22 de ani jumate. <br />
Și foarte repede au trecut restul de 12 și jumătate (de la copii încoace).<br />
Iar cu totul cei 25 sunt amestecați și nu-mi dau seama dacă nu-nțeleg nimic din lume din cauză că ea s-a schimbat din temelii sau din cauză că nu e practic nimic de înțeles sau de știut, pentru că vârstele sunt aceleași dintotdeauna.<br />
Atunci mi se părea că se poate face orice. Realismul nu ajunsese până la mine, habar nu aveam ce înseamna acel orice, dar limitele păreau să fi dispărut și cuvântul cheie era <i>schimbare.</i><br />
Poate că libertatea era sucul verde de kiwi la pet sau dozatorul TEC sau pâinea turcească și guma Turbo de la metrou Unirii sau elasticele colorate din același loc, prima coca cola de 0.33, de la Pâine (cei din lic. Enescu știu despre ce e vorba, probabil și cei de la Arhitectură), să aștepți să treacă mai lunile ca să mergi fără uniformă în clasa a 5-a ( încă asociez „libertatea” cu puloverul roz de mohair, pufos cum nu mai există de atunci) sau Pe aripile vântului citită până s-a rupt cartea, că doar fusese filmul pe 30 decembrie 89.(sau 31?) sau radio UniFan si MC Hammer și Depeche Mode.<br />
<br />
Dacă m-ar fi întrebat cineva cum voi fi peste 25 de ani, aș fi răspuns ca probabil o celebritate de ordin mondial, doar 35 e o vârsta matusalemică, dacă n-ai făcut nimic până atunci, nici că mai poți vreodată. Aș fi fost o doamnă încă destul de tânără, dar eminamente trecută și bine așezată în confortul unui succes bine lucrat și chibzuit, România ar fi fost un tărâm lăsat în urmă și bun de retrăit în vacanțe, iar toată lumea ar fi fost sănătoasă și prosperă.<br />
N-am știut acum 25 de ani că rănile acestei națiuni sunt adânci și cam infectate. N-am știut că cei care te formează poartă cu sine visul propriu și totodată ratarea proprie, că nu le e ușor să dea fără să-și amintească de toate șansele pe care le ai și ei nu le-au avut. N-am știut că tinerii unei națiuni poartă în spate poverile adulților din jurul lor. La adăpostul puloverului meu roz credeam că mirarea și extazul în fața vieții sunt atribute comune tuturor și nu înțelegeam de ce nu e totul perfect, repede, așa cum merita întreaga societate.<br />
<br />
N-am succesul acela bine lucrat și chibzuit la care visam. Cine știe, probabil că în compoziție nici nu are cum să existe de-adevăratelea? (pot să scot din pălărie cel puțin 15 compozitori de mare succes în sistemul meu de referință, nu știu câți au și auzit de ei)<br />
Sau cine știe, poate că viața mea a fost și un șir de evenimente care de care mai neprevăzute la care chibzuiala de-acasă nu s-a potrivit. <br />
<br />
Nu am știut acum 25 de ani, când credeam că asist la momente excepționale, că lumea se schimbă și cu revoluții, și fără. N-am știut că libertatea nu ține doar de lipsa unui sistem politic opresiv, că acesta constituie doar un mic procent din întregul agrenaj de situații ce poate contribui la (ne)fericirea unui individ.<br />
N-am știut că, deși soarele răsare în fiecare zi, nicio clipă nu seamănă cu alta și că acea construcție implacabilă pe care ani de zile mi-am reproșat că nu am respectat-o, cel mai probabil că nici nu există.<br />
<br />
Mă uit în urmă și văd ani în care mi-a păsat de politică, ani în care nu am știut cine e prim ministru, ani în care am trăit între bucătărie și parc, ani în care nu am apucat să dau pe-acasă decât ca să dorm, ani în care lunile păreau zile și zilele decenii, ani în care n-am pus mîna pe creion, ani în care am scris câte 6 piese. Timp variabil, timp schimbat și timp trăit chiar când am crezut că am murit de mult și că mai rău nu are cum să fie iadul.<br />
Unde s-a dus senzația aceea de eliberare, de entuziasm și de „ orice e posibil”?<br />
Probabil că generația mea o va căuta toată viața. Indiferent de cât i-au ferit sau nu părinții de mersul evenimentelor. Prea plutea în aer.<br />
Și cînd o regăsim în vreun moment surprinzător, tragem de ea ca de un suc în primele noastre mersuri la discotecă.<br />
Ce nu am știut acum 25 de ani e că nimic nu ține pentru totdeauna. <br />
Dar suntem norocoși să fi simțit pulsul acelor zile.<br />
Să avem aceste reper foarte clar al trecerii.<br />
Nu am știut că azi, după 25 de ani, voi fi trăit vreo 3 vieți și că încă mă voi întreba când vine planul ăla fantastic care mă duce la țintă.<br />
Care țintă?<br />
Nu știu.<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh95eJsWEQ_UBczc11N1f29kOXbdS-l7w43TFTOWIg3FHeEIAYJeBikXQuyhRPx6Vlo9T39SPgdF2ab2VdcOFa8STkRpBn0ezqxEayIjUX1go7NK2kv3g7AnE1j5sfkyuFezl2lb0jU5vE/s1600/IMG_0960.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh95eJsWEQ_UBczc11N1f29kOXbdS-l7w43TFTOWIg3FHeEIAYJeBikXQuyhRPx6Vlo9T39SPgdF2ab2VdcOFa8STkRpBn0ezqxEayIjUX1go7NK2kv3g7AnE1j5sfkyuFezl2lb0jU5vE/s1600/IMG_0960.JPG" height="425" width="640" /></a></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: x-small;">© Ada-Sofia Ulubeanu</span></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-46749429671315729552014-12-21T21:15:00.001+02:002014-12-21T21:20:18.490+02:00Ninge<div dir="ltr">
Cu fulgi cat manusile copiilor, sau dimpotriva cu fulgi minusculi care-ti musca din obraz, ninge cu intuneric, ninge cu liniste si cu stele.</div>
<div dir="ltr">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNk08NuaGvalXjbBGlgmINU_Y-zIJZLCFBMwgPunIwiwdbeUq7QZ0XPkMHycKUod4eTlKcLsO4nXHFEN3Tf3vbZ5lHYPNMFjmUzxBxYjYchDRJzR194RQU2qF9egjNvXnllMXaC8CCx9g/s1600/IMG_20141221_204201.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"> <img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNk08NuaGvalXjbBGlgmINU_Y-zIJZLCFBMwgPunIwiwdbeUq7QZ0XPkMHycKUod4eTlKcLsO4nXHFEN3Tf3vbZ5lHYPNMFjmUzxBxYjYchDRJzR194RQU2qF9egjNvXnllMXaC8CCx9g/s640/IMG_20141221_204201.jpg" height="640" width="640" /> </a> </div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-lUtsUxuecxUn-EW04g1PuLKH2Qn4nhZARb_xcKLg7Mkh7A94qW44hwjCmme9hs2nk27hCcvlOurBQXDEqNoUm8nQ9qHHMrLa_QAt8LXMGOT8XzTS_oifW-u5X6LDLKtBLHdHEwuwLfk/s1600/IMG_20141221_202940.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"> <img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-lUtsUxuecxUn-EW04g1PuLKH2Qn4nhZARb_xcKLg7Mkh7A94qW44hwjCmme9hs2nk27hCcvlOurBQXDEqNoUm8nQ9qHHMrLa_QAt8LXMGOT8XzTS_oifW-u5X6LDLKtBLHdHEwuwLfk/s640/IMG_20141221_202940.jpg" height="640" width="640" /> </a> </div>
Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com1Bucegi Natural Park, null45.382385 25.448933tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-82088409589844938582014-12-19T08:59:00.000+02:002014-12-19T08:59:26.259+02:00despre autenticitate<div dir="ltr">
Ieri la tenis Ghe a avut serbare. De fapt 2 ore in care s-au jucat cu ei in toate felurile, in continua miscare, ca un fel de party extins , o celebrare a corporalitatii strunite :)<br />
Si deodata am vazut-o. Combinatia preferata de culori dinamizata de cateva elemente plasate strategic.</div>
<div dir="ltr">
Aveam doar telefonul la mine, dar ce conteaza, a fost un moment de corporalizare structurata a spiritului.<br />
Momentul Z in care mi-am adus aminte multe despre mine, dupa un an care m-a dus la limite inca neelucidate.</div>
<div dir="ltr">
Jucau ceva cu valuri si tsunami.</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4t_oFZ75u7eB103osK-CXmO8yFsvS2vPtSzZo6EQkFbS79pQ1wjpBp-mOA5eNFWI6kosSAtQTvN61kj7lL4jaM6JYDmdpMxmmNKIaAuVk1Xr_YwNH44t-BkfOt8mSfk-ZWz5uxT8HZtM/s1600/2014-12-18+16.44.14.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj4t_oFZ75u7eB103osK-CXmO8yFsvS2vPtSzZo6EQkFbS79pQ1wjpBp-mOA5eNFWI6kosSAtQTvN61kj7lL4jaM6JYDmdpMxmmNKIaAuVk1Xr_YwNH44t-BkfOt8mSfk-ZWz5uxT8HZtM/s1600/2014-12-18+16.44.14.jpg" height="480" width="640" /></a></div>
<div dir="ltr">
<br /></div>
<div dir="ltr">
<br /></div>
<div dir="ltr">
<br /></div>
Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-42669704606429489102014-11-07T12:13:00.001+02:002014-11-07T22:27:26.238+02:00Vineri cu trenul<div dir="ltr">
Am pornit anul scolar deja obosita, am intrat in alt fel de vortex, din care a trebuit sa smulg inca o editie de InnerSound, inca niste scrieri la Enescu si apoi inca o compozitie care a luat mai mult din mine decat as fi crezut.<br />
Mi am programat asadar cateva ore de calatorie initiatica , la finalul carora speram sa gasesc niste raspunsuri, dar am uitat ce patesc eu cand merg cu trenul</div>
<div dir="ltr">
De exemplu, acum scriu tinand in brate pisica vecinei de scaun, care contempla geamul si cusca personala in drum spre Brasov.<br />
Carangurile de langa Ploiesti sunt inca verzi si aduc a primavara Desi in mine e un frig permenent a iarna si nopti nedormite din cauza de tuse pe multe voci.<br />
Speram la o ceata melancolica....dar de fapt trebuie sa pun ochelarii de soare si as face-o daca nu as deranja pisica.</div>
<div dir="ltr">
Pentru ca sub soarele asta aura de noblete pe care vrem sa o dam slabiciunilor devine aproape penibila. Realitatea este ca visarile usor blegi<br />
palesc in fata pisicii care se aseaza in brate si scorojeala garii din Ploiesti chiar asta e: scorojeala, si nu trecerea romantica a timpului.<br />
<br />
E nevoie de timp de regasire doar cand te uiti si ignori in rest. De fapt, viata se intampla in orice moment, si la oboseala si la euforie si la capuccino de la mc si la kurbissuppe la cantina din museumsquartier.<br />
Nu stiu cum sa interpretez nevoia acuta de pauza. In fapt, totul e evadare.<br />
Trenul de la masina unde copiii se ciondanesc, Viena de la Romania,busteniul de bucuresti, compozitia de la spalatul vaselor, fotografia de la compozitie, si festivalul on top of everything. <br />
Secretul sta in alternanta si in acceptarea luminii puternice care nu mai ascunde adevarurile fiecarei secunde.</div>
<div dir="ltr">
Si acum evadez de la pisica pt ca in tren s a urcat o doamna cu un catelus in poseta.</div>
Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-66184342947566926342014-10-31T23:02:00.002+02:002014-11-01T11:29:13.577+02:00La vot, dupa 25 de ani.Nu prea mai fac eu politica. Nu prea deloc. Desi pana in 1996, chiar copila fiind de fapt, eram foarte implicata. Am suferit ca nu pot sa votez pe acel 20 mai nenorocit. In clasa la mine doar 4 copii aveau parinti care nu votau cu Iliescu....<br />
In 96 iar nu aveam varsta de vot.<br />
Asa ca nu va asteptati sa stiu sa analizez programe electorale si situatiunea economica a tarii, etc etc. Mi-am pierdut pasiunea pentru asa ceva.<br />
<br />
As vrea sa povestesc acuma doar de trei personaje, pe care le-am luat mereu in usor, „asta e nebun, nu-l voteaza nimeni vreodata : Vadim” „sa vezi ca mitocanu smecheras o sa vrea sa ajunga presedinte: Basescu” si mama mia ce caraghios e asta, n-o sa-l bage nimeni in seama vreodata : Ponta.<br />
Erau pentru mine etalonul a tot ceea ce opinia publica ar putea respinge. Stiti cu totii ce s-a intamplat cu primii doi....<br />
Totusi, odata cu acceptarea plagiatului dovedit mi-am pierdut de tot nadejdea.<br />
Eram si foarte curand dupa ce imi dadusem doctoratul in conditii absolut dramatice, in care imi riscasem la propriu viata pentru ca fiecare silaba sa aiba insemnatate. Deh, traiesc intr-un mediu in care prietenii mei cei mai apropiati asa functioneaza, dau insemnatate fiecarei note si fiecarei silabe, ca asa am invatat noi la scoala si la facultate, si nimic , nici macar doamna cu coasa nu mi-a putut ameninta aceasta pozitie.<br />
<br />
Dintre toate infamiile comise de Ponta, cred ca nimic nu m-a atins mai mult ca acel plagiat. Si nepasarea cu care a fost privit. Faptul ca majoritatea cetatenilor acestei tari au ajuns la halul de haituiala si disperare incat nu se mai pot educa nici macar cat sa stie ce inseamna asta.<br />
Daca era dupa mine, atunci trebuia iesit in strada.<br />
Plagiatul nu omoara poate pe nimeni direct, dar omoara spiritul unui popor. E furtul cel mai abominabil, pentru ca are miza cea mai mare. Batjocorirea unor valori care raman aceleasi indiferent de epoca.<br />
<br />
In urma cu 5 ani nu am fost la vot. Nu ma interesa, eram in alte batalii, mai grele.<br />
Acum dupa 25 de ani sunt complet debusolata, dar am sa merg sa votez.<br />
Pentru ca vreau sa cred ca nu mi-am pus viata in joc degeaba.<br />
Pentru inca mai cred ca plagiatorul poate fi pedepsit.Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-43227632428888649962014-10-23T12:39:00.001+03:002014-10-23T12:40:54.260+03:00Les feuilles mortespoate ca marea sterge de pe nisip urmele iubitilor „dezuniti” (im place foarte mult termenul in franceza, nu separati, ci dez-uniti...)
e usor sa canti asa frumos cu vocea lui Yves.
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="315" src="//www.youtube.com/embed/JWfsp8kwJto" width="420"></iframe><br />
<br />
dar odata ce ai copii, nimic nu-i mai poate sterge, din orice faci, nici macar dintr-o poza cu niste frunze proiectate pe cer sau cazute la datorie printre petale de trandafiri.
Trebuie doar sa te uiti cu atentie si ii vezi peste tot.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTdsu2DTTFvhLS24-O5yTstbYxXe5h1X_drfnKcu9jlkH_ANBInKdxw3aRYOirIfKD_mhwrn9wQD88EW5LP_fRa7MbQ5Ws7U1jvA256b8-BKKJbJA6I0VJE3QfSxNHnunQLGVupgd3h-M/s1600/IMG_9813.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhTdsu2DTTFvhLS24-O5yTstbYxXe5h1X_drfnKcu9jlkH_ANBInKdxw3aRYOirIfKD_mhwrn9wQD88EW5LP_fRa7MbQ5Ws7U1jvA256b8-BKKJbJA6I0VJE3QfSxNHnunQLGVupgd3h-M/s1600/IMG_9813.JPG" height="425" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfCLk_KBuF3V8ndOwlXmBik_5aBIBOJWWk4MXZxEw9EzpPmbMW-bnHY6iYqfo2WV4JNlIiH-3NEcj-wEufY-Z3FT3AH4y-7kAbGF3cnhQ0HFq8gUAQDyqvlgoSqwTxOHRHdWw-eKFHMgY/s1600/IMG_9821.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfCLk_KBuF3V8ndOwlXmBik_5aBIBOJWWk4MXZxEw9EzpPmbMW-bnHY6iYqfo2WV4JNlIiH-3NEcj-wEufY-Z3FT3AH4y-7kAbGF3cnhQ0HFq8gUAQDyqvlgoSqwTxOHRHdWw-eKFHMgY/s1600/IMG_9821.JPG" height="426" width="640" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyhfEwLGFuyBsBc8YW5vU6OqZmUSXwT43k2Z9OVJnhTsQ6knMOi8t2KvX1YpDT6BUCMl-_jBlPLM-ji5fZPBKqZ6bwnmhLUwRmg_fcfnD-Rv1vhNtOKWAfANrjt1YWCE-cdJ0PpNolMFE/s1600/IMG_9825.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyhfEwLGFuyBsBc8YW5vU6OqZmUSXwT43k2Z9OVJnhTsQ6knMOi8t2KvX1YpDT6BUCMl-_jBlPLM-ji5fZPBKqZ6bwnmhLUwRmg_fcfnD-Rv1vhNtOKWAfANrjt1YWCE-cdJ0PpNolMFE/s1600/IMG_9825.JPG" height="426" width="640" /></a></div>
<br />
<br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-52216193197194473422014-10-03T21:37:00.000+03:002014-10-03T21:37:03.236+03:00Octombrieo amintire, o fericire, o avertizare.<br />
o promisiune.<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigh7SUtqSq4QjcfY25AzyndDjwIg1znt4Xp2fpAwopPXEd8nAFMFeG4CR2Cq1vx9aIe4UGOwmo3uoKaOqtmjG3Pgcw0NuX4quPJkGh9hB6OK4NfzsNmyet4YMkzF0l6R7I05eQq34FEf4/s1600/IMG_9677.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEigh7SUtqSq4QjcfY25AzyndDjwIg1znt4Xp2fpAwopPXEd8nAFMFeG4CR2Cq1vx9aIe4UGOwmo3uoKaOqtmjG3Pgcw0NuX4quPJkGh9hB6OK4NfzsNmyet4YMkzF0l6R7I05eQq34FEf4/s1600/IMG_9677.JPG" height="426" width="640" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: x-small;"> © Sabina Ulubeanu 2014</span></div>
Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-33434758134188451952014-10-03T10:34:00.002+03:002014-10-03T10:55:25.700+03:00InnerSound cu emotii :)<div id="fb-root">
</div>
<script>(function(d, s, id) { var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0]; if (d.getElementById(id)) return; js = d.createElement(s); js.id = id; js.src = "//connect.facebook.net/en_GB/all.js#xfbml=1"; fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs); }(document, 'script', 'facebook-jssdk'));</script>Pentru mine a fost o editie a treia foarte intensa. Timp de o saptamana (festivalul a tinut 4 zile) am respirat altfel, acordata la alte frecvente.<br />
In primele doua zile am plans: ma trezeam la 6 si ma culcam pe la 3, 4 dimineata. Era deschiderea, cu provocarile ei, era apoi premiera cu Nachtfalter, o lucrare ce contine atatea lucruri intime despre mine, codate cum numai compozitorii o pot face.<br />
M-am relaxat complet la performance-ul Futuropolis. Chiar m-a trecut in alte dimensiune si am savurat altfel ultimele doua zile de festival.<br />
A treia zi a fost guvernata de entuziasm : seara de film in care energia curgea de la dirijor spre interpreti spre public si se intorcea direct in inimile regizorilor si compozitor prezenti in sala.<br />
Atata pofta de viata si noutate nu mai experimentasem demult....de la editia a doua InnerSound :)<br />
iar in ultima zi a trebuit sa decernam premiile, nu stiu cums e face ca in ocazii din astea trebuie sa fac pe gazda :) Ei bine, un pic de oscar n-a stricat nimanui, asa e?:)<br />
Dar tot am avut multe, multe emotii.<br />
<br />
Aceasta a fost compunerea mea despre „cum simte un co-director de festival tot ce se intampla pe scena si in sala”<br />
:)<br />
Daca vreti sa ma si vedeti in actiune: click mai jos<br />
<script>(function(d, s, id) { var js, fjs = d.getElementsByTagName(s)[0]; if (d.getElementById(id)) return; js = d.createElement(s); js.id = id; js.src = "//connect.facebook.net/en_GB/all.js#xfbml=1"; fjs.parentNode.insertBefore(js, fjs); }(document, 'script', 'facebook-jssdk'));</script><br />
<div class="fb-post" data-href="https://www.facebook.com/InnerSound.Bucharest/posts/591705554274542" data-width="466">
<div class="fb-xfbml-parse-ignore">
<a href="https://www.facebook.com/InnerSound.Bucharest/posts/591705554274542">Post</a> by <a href="https://www.facebook.com/InnerSound.Bucharest">InnerSound New Arts Festival</a>.</div>
</div>
<br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-37862472957449727542014-10-02T17:06:00.002+03:002014-10-04T00:38:23.913+03:00Premiile InnerSound!Cum v-am obisnuit, un comunciat de presa insotit de un comunicat Video realizat de Mihai Cucu :)<br />
<br />
<style>
<!--
/* Font Definitions */
@font-face
{font-family:Arial;
panose-1:2 11 6 4 2 2 2 2 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}
@font-face
{font-family:"Courier New";
panose-1:2 7 3 9 2 2 5 2 4 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}
@font-face
{font-family:Wingdings;
panose-1:5 2 1 2 1 8 4 8 7 8;
mso-font-charset:2;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:0 0 65536 0 -2147483648 0;}
@font-face
{font-family:Calibri;
panose-1:2 15 5 2 2 2 4 3 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}
@font-face
{font-family:"Helvetica Neue";
panose-1:2 0 5 3 0 0 0 2 0 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}
@font-face
{font-family:"MS Gothic";
mso-font-alt:"MS ゴシック";
mso-font-charset:128;
mso-generic-font-family:modern;
mso-font-pitch:fixed;
mso-font-signature:-536870145 1791491579 18 0 131231 0;}
@font-face
{font-family:"Malgun Gothic";
mso-font-charset:129;
mso-generic-font-family:swiss;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:-1879047505 165117179 18 0 524289 0;}
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";}
p.MsoHeader, li.MsoHeader, div.MsoHeader
{mso-style-noshow:yes;
mso-style-link:"Header Char";
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
tab-stops:center 234.0pt right 468.0pt;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";}
p.MsoFooter, li.MsoFooter, div.MsoFooter
{mso-style-noshow:yes;
mso-style-link:"Footer Char";
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
tab-stops:center 234.0pt right 468.0pt;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";}
a:link, span.MsoHyperlink
{mso-style-parent:"";
color:blue;
text-decoration:underline;
text-underline:single;}
a:visited, span.MsoHyperlinkFollowed
{mso-style-noshow:yes;
color:purple;
text-decoration:underline;
text-underline:single;}
span.wz-bold
{mso-style-name:wz-bold;}
span.HeaderChar
{mso-style-name:"Header Char";
mso-style-noshow:yes;
mso-style-locked:yes;
mso-style-link:Header;
mso-ansi-font-size:12.0pt;
mso-bidi-font-size:12.0pt;}
span.FooterChar
{mso-style-name:"Footer Char";
mso-style-noshow:yes;
mso-style-locked:yes;
mso-style-link:Footer;
mso-ansi-font-size:12.0pt;
mso-bidi-font-size:12.0pt;}
p.Default, li.Default, div.Default
{mso-style-name:Default;
mso-style-parent:"";
margin:0cm;
margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
mso-layout-grid-align:none;
text-autospace:none;
font-size:12.0pt;
font-family:Calibri;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-font-family:Calibri;
color:black;
mso-ansi-language:DE-AT;}
@page Section1
{size:21.0cm 841.95pt;
margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;
mso-header-margin:0cm;
mso-footer-margin:35.4pt;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
/* List Definitions */
@list l0
{mso-list-id:162164273;
mso-list-type:hybrid;
mso-list-template-ids:722735404 68681729 68681731 68681733 68681729 68681731 68681733 68681729 68681731 68681733;}
@list l0:level1
{mso-level-number-format:bullet;
mso-level-text:;
mso-level-tab-stop:none;
mso-level-number-position:left;
text-indent:-18.0pt;
font-family:Symbol;}
ol
{margin-bottom:0cm;}
ul
{margin-bottom:0cm;}
</style>
-->
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: center; text-autospace: none;">
<span lang="RO" style="font-family: Calibri; font-size: 10.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">Cea de-a treia ediție a Festivalului de Arte Noi InnerSound a adus la
București 70 de artiști din 10 țări și o seară unică, dedicată filmului mut de
scurtmetraj:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: center; text-autospace: none;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">Regizorul Gabriel Durlan (România) a câștigat Trofeul
InnerSound pentru filmul “ÎnCerc”. Muzica a fost scrisă de Șerban Marcu (Cluj) </span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">Premiul Publicului</span></b><span lang="RO" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";"> pentru Filmul preferat s-a dus la </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Arial;">Julio Pot
(Chile)</span></b><span lang="RO" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Arial;"> pentru scurtmetrajul mut “The
Gift”, <b>Premiul Publicului</b> pentru Muzica preferată i-a revenit lui <b>Gabriel Mălăncioiu (Timișoara)</b>, în timp ce </span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">Premiul Vorte</span></b><span lang="RO" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">x pentru fotografie i-a revenit artistei <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Ana-Maria Tatu</b>. </span><span lang="RO" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Arial;">Fotografiile
expoziției „Vortex” din cadrul Festivalului vor putea fi vizionate în incinta
palatului Inspayer Batiștei până la finalul lunii noiembrie. Expoziția se va
încheia cu un concert cameral. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="DE-AT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE-AT; mso-bidi-font-family: Arial;">Cea de-a treia edi</span><span lang="RO" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Arial;">ție a Festivalului de Arte Noi InnerSound a avut loc
între <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">17 și 20 septembrie </b></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">la </span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="DE-AT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE-AT; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">ArCuB</span></b><span lang="DE-AT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE-AT; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">, Universitatea Națională de Muzică București, InSpayer Batiștei,
Modulab și CNDB. </span><span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">InnerSound Festival
este singurul din România care dedică o seară filmului mut de scurtmetraj. <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">9 muzicieni din tânăra generație de
compozitori școliți pe băncile universităţilor de muzică din ţară şi
străinătate au realizat coloanele sonore pentru fiecare film în parte, acestea
fiind interpretate live, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea.</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">Juriul competiției de film</span></b><span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";"> a fost format din: <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">regizorul
Claudiu Mitcu (Wearebasca)</b>, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">monteurul
Cătălin Cristuțiu</b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Andrei Butică</b>.
Proiectele au venit din <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">SUA,</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Olanda</b>, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Chile</b> și <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">România</b>. La
secțiunea fotografie, au jurizat: fotografii Cosmin Bumbuț, Gyuri Ilinca, Șerban
Mestecăneanu, Lucian Muntean și Sabina Ulubeanu, compozitoare, fotograf,
co-director al Festivalului Internațional de Arte Noi INNERSOUND.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: 36.0pt;">
<span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT;">Pentru cea
de-a treia ediție, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Festivalul <span style="color: black;">Internaţional </span>de Arte Noi InnerSound</b> a ales să
comunice evenimentul într-o formă experimentală: în mai puțin de <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">2 minute video </b>puteți vedea <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">lista completă a câștigătorilor acestei
ediții</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">a Festivalului</b> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">cu un click pe imaginea de mai jos</b>.</span><span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";"> <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Comunicatul video
include și o animație special creată de regizorul </b></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;">Julio Pot,
preferatul publicului. <span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-autospace: none;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: "Helvetica Neue"; font-size: 16.0pt; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";"><a href="http://vimeo.com/107702590"><span style="color: windowtext; text-decoration: none; text-underline: none;"><br /></span></a></span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-autospace: none;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: "Helvetica Neue"; font-size: 16.0pt; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";"> </span></b><span lang="DE-AT" style="color: windowtext; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: Arial;"><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="281" mozallowfullscreen="" src="//player.vimeo.com/video/107702590" webkitallowfullscreen="" width="500"></iframe> <a href="http://vimeo.com/107702590">InnerSound Awards</a> from
<a href="http://vimeo.com/user31453950">InnerSound New Arts
Festival</a> on <a href="https://vimeo.com/">Vimeo</a>.</span>
</div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Default" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="DE-AT" style="color: windowtext; font-family: Symbol; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";"> </span></span></span><span lang="IT" style="color: windowtext; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;">“Am avut parte de o </span><span lang="DE-AT" style="color: windowtext; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: Arial;">implicare
extraordinar</span><span lang="RO" style="color: windowtext; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: Arial;">ă</span><span lang="DE-AT" style="color: windowtext; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: Arial;"> a
publicului în procesul de votare.<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>A fost impresionant să vedem că premiul publicului la film a fost
câștigat cu o majoritate detașată, iar la muzică voturile au fost extrem de
echilibrate. Toate coloanele sonore au fost în premieră absolută, în stiluri <br />
foarte diferite, de la minimalism și melodică luxuriantă în stil clasic
contemporan la influențe de tango și fusion cu ritmuri<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>techno.” – <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">Sabina Ulubeanu</b>, compozitoare, co-director artistic al Festivalului
InnerSound </span></div>
<div class="Default" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="Default" style="margin-left: 36.0pt; mso-list: l0 level1 lfo1; mso-pagination: none; text-align: justify; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="DE-AT" style="font-family: Symbol; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";"> </span></span></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="DE-AT" style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">Gabriel Durlan</span></b><span lang="DE-AT" style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">,
laureatul Trofeului InnerSound este deopotriv</span><span lang="RO" style="font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: RO; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">ă </span><span lang="DE-AT" style="font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">Scenarist, regizor, monteur și fotograf. S-a născut la
Onești, în anul 1989, și a absolvit Facultatea de Cinematografie și
Televiziune, secția Regie de Film, din cadrul Universitatii Media din
București. Licențiat în Cinematografie, Fotografie, Media la Universitatea
Babeș Bolyai din Cluj-Napoca în 2012, Gabriel a realizat diverse scurtmetraje
de ficțiune și documentar, clipuri muzicale pentru artiști rap sau electro,
filme experimentale proiectate în Paris și expoziții foto în București.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-layout-grid-align: none; mso-list: l0 level1 lfo1; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none; text-indent: -18.0pt;">
<span lang="DE-AT" style="font-family: Symbol; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE-AT; mso-bidi-font-family: Symbol; mso-fareast-font-family: Symbol;"><span style="mso-list: Ignore;">·<span style="font: 7.0pt "Times New Roman";"> </span></span></span><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="DE-AT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE-AT; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">Ana-Maria Tatu</span></b><span lang="DE-AT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: DE-AT; mso-bidi-font-family: "Helvetica Neue";">, laureata Premiului Vortex pentru fotografie s-a născut în anul 1987 la
Arad și este licențiată în fotografie la Universitatea de Vest din Timișoara. În
prezent, este fotograf de evenimente. Fotografiile trimise la concursul Vortex
din cadrul InnerSound au fost făcute în decursul a doi ani, fără legătură între
ele, având în comun doar magnetismul<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>definitoriu pentru ideea de vortex, şi anume, modul în care observatorul
care a imortalizat la un moment dat o imagine, poate exercita apoi acest obiect
vizual asupra celorlalţi observatori, care devin la rândul lor, participanţi
într-un proces care în cele din urmă antrenează din nou autorul imaginilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="margin-left: 36.0pt; mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-align: justify; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-layout-grid-align: none; mso-pagination: none; text-autospace: none;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><u><span style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt;">Detalii suplimentare despre
Festival </span></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt;">Organizat în toamna fiecărui <span style="color: black;">an</span>
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;">de <span class="wz-bold"><span style="color: black;"><a href="http://innersoundfestival.webs.com/opus">Asociația
Opus</a></span></span></b>,<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Festivalul Internațional de Arte Noi InnerSound oferă o nouă perspectivă
asupra muzicii contemporane. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt;">Fondatorii
InnerSound sunt trei compozitori ce includ în creația lor artele vizuale
și performance-ul: Sabina Ulubeanu, co-director artistic, este și fotograf,
Diana Rotaru, co-director artistic, este membră a grupului sincretic SeduCânt,
Cătălin Crețu , director executiv, este artist multimedia.</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt;">InnerSound reprezintă, totodată, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">o platformă puternică de promovare a tinerilor compozitori</b>, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">instrumentişti</b>, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">fotografi</b>, <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">artişti vizuali</b>
şi <b style="mso-bidi-font-weight: normal;">regizori</b>, incluzând de asemenea
artişti de renume internațional –<span style="mso-spacerun: yes;">
</span>Alexandru Tomescu, Henry Vega, Anat Spiegel, Dublin Sound Lab, Irina
Ungureanu, Barbara Lüneburg, Marko Ciciliani, Controllar, Matei Ioachimescu,
Ana Topalovic, Gabriel Bebeşelea, Irinel Anghel, Laura Buruiană.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt;">Ediția a treia
InnerSound New Arts Festival este un proiect finanțat de AFCN și susținut de
Raiffeisen Bank.</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt;">Partenerii festivalului sunt: </span></b><span style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt;">Institutul Cultural Român, UNMB, Centrul de Muzică
Electroacustică şi Multimedia,<span style="mso-spacerun: yes;"> </span>RTÉ
(Radioteleviziunea Naţională Irlandeză), Forumul Cultural Austriac, Institutul
Polonez Bucureşti, Culture.pl, </span><span style="border: none windowtext 1.0pt; font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: Arial; mso-border-alt: none windowtext 0cm; padding: 0cm;">oraşul </span><span style="background: white; font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: Arial;">Gda</span><span style="background: white; font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: Arial; mso-fareast-font-family: "MS Gothic";">ń</span><span style="background: white; font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: Arial; mso-fareast-font-family: "Malgun Gothic";">s</span><span style="background: white; font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-bidi-font-family: Arial;">k,</span><span style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt;"> ETXEPARE – Institutul Basc, INAEM – Institutul
Naţional Spaniol al Artelor Spectacolului şi al Muzicii, Ambasada Olandei la
Bucureşti, Wearebasca, CIMRO, Modulab, dramAcum, CNDB, Brigada de Voluntari,
Bilete.ro, Poşta Română, Sofa Mix Studio, All Deco International, Muzeul
Naţional “George Enescu”, ARTEk, Heineken România</span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT;">Partener
comunicare: OMA Vision</span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT;">Parteneri
media principali: DIGI 24, RFI România </span></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="background: white; text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT;">Parteneri
media: Ziare.com, Kudika, Think Ouside the Box, 9AM News, Igloo, Garbo,
Liternet.ro, HotNews, Ziarul Metropolis</span><span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT; mso-bidi-font-family: Arial;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><u><span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT;">Detalii pentru presă despre Festival</span></u></b></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<span lang="IT" style="font-family: Calibri; font-size: 11.0pt; mso-ansi-language: IT;">Ana-Maria Onisei
(anamaria.onisei@omavision.ro; 0752220420).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-64893044191727463392014-09-27T11:42:00.002+03:002014-09-28T02:08:45.304+03:00Live Blogging dr. Dan Siegel. <b> Trebuie sa plec :) </b><br />
<b>CE: creative exploration </b><br />
<b>Scopul </b>a se impotrivi . A nu lua lucrurile asa cum sunt.<br />
Adolescenta face aceasta. neaga autoritatea si vor sa faca lucrurile altfel. in felul lor. Inovatia si Evolutia.<br />
Motivul pentru care suntem adaptabili : datoram aceasta adolescentei. <br />
Mintea adolescentului se adapteaza lumii in schimbare. este construita asa incat trebuie sa incerce ceva nou.<br />
daca ne gandim la arte, muzica, tehnlogie, stiinta, marile inovatii sunt ale adolescentilor. Computere, social media etc. Toti erau adolescenti. (pana in 25, 26 de ani)<br />
Putem ramane creativi toata viata. Trebuie sa contestam „status quo¨ si sa facem alte si alte conexiuni. Sa incercam mereu ceva nou.<br />
pericolul: sa nu mai stii cine esti. Criza de identitate.<br />
<br />
Un adolescent este mult mai predispus la pericole. este normal sa ne ingrijoram, cautarea noutatii presupune f multe riscuri.<br />
Il poate face pe tanar sa nu se simta in regula cu el insusi. daca Dopamina scade prea tare, este asociata cu depresia.<br />
partea buna a cautarii noutatii: ocaziile, oportunitatile.<br />
Este important sa le spunem ce se intampla, ca sa poata folosi aceasta in avantajul lor. Schimbarile in dopamina pot fi foarte constructive : nevoia de noutate poate duce la performanta, in loc sa duca la adictii. performante sportive, academice care cresc dopamina la fel.<br />
Impulsivitatea e mai caracteristica primilor ani ai adolescentei. Scade cu varsta.<br />
Adolescentii cunosc pericolele. Uneori exagereaza posibilitatea unor pericole.<br />
<b> Hiperrationalizare! </b><br />
Procentual pericolul e mai mic decat posibilitatea ca totul sa mearga bine. De aceea adolescentii risca.<br />
Paradoxal: ratiunea e mai periculoasa decat instinctul. daca instinctul functioneaza „ e gresit, e rau sa merg cu 150km la ora”, atunci adolescentul este mai aparat impotriva pericolului!<br />
<br />
<br />
<br />
<b>SE social engagement. </b>Nu apelezi la parinti pentru probleme, ci la prieteni, la cei de varsta ta.<br />
Natura actioneaza in asa fel pentru a putea pleca din „ the oat meal house”.<br />
Trebuie sa se simta integrati in societatea celor de varsta lor. Pentru ei, integrarea este o chestiune de viata si de moarte, care s-a dezvoltat in mii si mii de ani de evolutie.<br />
Pericolul este de a renunta la moralitate pentru a putea fi acceptat.<br />
Sanatate, sanatate mentala, fericire si longevitate: factorul comun este o societate de suport, grupul important in care vietuiesti, si aceasta se invata in adolescenta. <br />
<br />
<b>societatea competitiva este oribila!!</b> e ca un mormant. este foarte rau penttu adolescenti, pentru ca <b>mintea lor lucreaza pentru colaborare!!!</b><br />
<br />
Pentru adolescenti e greu sa gestioneze emotiile, dar e bine sa le ai. Viata e mai palpitanta. Sa le anulezi prin„hormoni infuriati”, imaturitate samd este complet gresit. <br />
In Anglia : Dan Siegel a invatat sa nu se exprime prea emotional in Oxford, in mediul academic. In mediul neacademic, in Londra,-societate mult mai emotionala. Daca nu te exprimi emotional, poti ajunge chiar sa nu recunosti ceea ce simti.<br />
In ghidul despre Romania se spune ca romanii sunt mai reactivi, ca sunt emotionali. <br />
Ceea ce se intampla cu adolescentii: se interpreteaza ca o problema emotiile, in loc sa fie considerate ceva pozitiv, de vitalitate.<br />
Emotiile in spatii culturale diferite: in Japonia, nu se exprima emotiile: spatiu mic , lume multa :) nu poti sa exprimi totul, caci nu mai este loc.<br />
Adolescentii devin reactivi extrem de repede!! Emotiile lor sunt mult mai intense.<br />
Sa trec<b>i </b>de la reactivitate la receptivitate: prin respiratie, prin diverse exercitii.<b> </b> Starile lungi reactive sunt nesanatoase pe termen lung, sanatoase pe termen scurt. In terapia de cuplu inveti cuplul sa devina mai receptiv. <b><br /></b><br />
<b>exercitiu de cuvinte: </b>NU si Da. Nu are o gama intreaga de sentimente negative in public: iritant, represiv, ca si cum ai fi lovit etc. Da are conotatii evident pozitive: relaxant, amuzat, bland etc.<b> <br />Starea reactiva activeaza lupta, starea receptiva poate fi calma, angajeaza sistemul social, deschide calea spre comunicare cu ceilalti.</b><br />
<b>Essence</b>: acronim prin care se poate explica adolescenta.<br />
<b>ES</b>: un adolescent are o reactie emotionala mai puternica. <b>Emotional Spur.</b> <b>Te face mai activ emotia.</b> dar si inconstant. Emotii diferite in secunde diferite. Nu intrebi un adolescent ce-i cu el:) doar il lasi in pace. Ii dai spatiu.<br />
<br />
Sa spui adolescentului ca are „hormoni infuriati” este complet gresit, pentru ca nu exista rezolvare, este neputincios. Este si fals.<br />
Drogurile si orice care a adictiv, chiar si zaharul, tigarile, jocurile, toate acestea pun stapanire pe sistemul dopaminei.De aceea adictiile se formeaza in multe cazuri in adolescenta.<br />
Natura schimba circuitele din creier care leaga cele trei straturi ale creierului. Reward circuit of the brain! este mediat de <b>dopamina.</b> <b>base lines drop/ release level rise.</b><br />
Noutatea creste nivelul dopaminei. Natura are grija sa scoata copilul din siguranta casei din fulgi de ovaz. Nevoia de noutate este controlata de dopamina. <b>Noutatea este mult mai atractiva decat familiarul la varsta adolescentei. </b><br />
Cand renovezi, lucrezi pe portiuni. Inchizi electricitatea pt a lucra la ea. la fel si creierul. <b> </b><br />
<br />
<b>Fundatia primilor 12 ani : se lucreaza pe ea. creierul nu e imatur, ci in curs de remodelare!! </b><br />
<br />
Scopul este de a integra: 1, diferentiere, 2, legaturi(mielinizarea) <br />
Mielinizarea este a doua etapa, dupa specializare, diferentiere.<br />
Adolescenta e timpul specializarii.<br />
La inceput dezvoltarea este generalista (acumulari din toate domeniile stiintei, artei, sportului etc)<br />
Dar adultul nu se poate dezvolta la fel in toate domeniile.<br />
La inceputul adolescentei :la un moment dat, creierul, in loc sa acumuleze conexiuni, incepe sa le taie, sa le alunge. Se intampla la pubertate. Hormonii isi schimba comportamentul in organism, dar nu exista hormoni infuriati.<br />
Adolescenta si pubertatea nu sunt acelasi lucru, dar desigur ca se pot suprapune.<br />
daca are 14 ani mai poti recreea povestea familiei Oatmeal? <br />
<br />
O poveste :) Povestea familiei „fulgi de ovaz”<br />
Sa ne imaginam dormind foarte profund. Ai 4 ani si soarele rasare. mama ta te trezeste cu un sarut bland, buna dimineata dragul meu. te trezesti usor, mama te intreaba ce ai vrea sa mananci,, totule armonios, mic dejun delciios cu fulgi de ovaz, mergi la gradinita, te joci cu prietenii, jucarii, lego, te joci afara. Se termina ziua de scoala, mergi acasa, o masa usoara, un somn bun, mergi afara la joaca, desene animate, o cina delicioasa, desene animate, baie, somn, idilic :)<br />
<br />
Miturile adolescentei trebuiesc daramate, unul cate unul. <br />
<br />
Realitatea acestei varste este foarte diferita de ceea ce stim, de cultura populara. Nu exista carti pentru a intelege ce se intampla cu creierul adolescentului. Nici pentru partinti, nici pentru adolescenti.<br />
<br />
Adolescenta se termina pe la 24, 25 de ani. <br />
<br />
Este perioada dintre copilarie si varsta adulta. De ce avem nevoie de un termen pentru aceasta?<br />
Pentru ca toate mamiferele au aceasta perioada in viata. Adolescenta are un scop precis.<br />
Preconceptii despre adolescenta:<br />
Hormonii care innebunesc adolescentul. O perioada dificla, de nebunie, de imaturitate, perioada tranzitorie pe care trebuie sa o induri pana creste copilul.<br />
Sunt toate gresite!!!<br />
<br />
<br />
Tranzitia de la copilarie la adolescenta poate fi lina sau brusca. <br />
<br />
Pauza si revenim! <br />
<br />
Poate fi o persoana recuperata dupa o perioada lunga fara atasament?<br />
daca cineva are resurse limitate, financaiare si sufletesti, ar trebui sa stie ce fac daca adopta un copil de 5 ani de la orfelinat.<br />
Nu renuntam la nimeni. Oricine poate fi recuperat. Este ideal sa intervii cat mai devreme, dar creierul permite biologic dezvoltarea atasamentului/recuperarea dupa AVC etc.<br />
<br />
<b>Atasamentul insecurizant se poate repara oricand!!</b><br />
<br />
Atasamentul relatiilor romantica e diferit de cel al atasamentului din copilarie. Sunt paradigme diferite. !!<br />
In cazul copilului doar relatia poate fi nesigura, nu copilul.<br />
Un adult in sine poate fi nesigur, ambivalent.<br />
<br />
Scopul adolescentei: de a integra toate functiile creierului.<br />
name it and tame it:<br />
daca iti denumesti emotia, daca o identifici, o poti imblanzi.<br />
Dreapta: simti/Stanga o denumesti.<br />
In scoala se antreneaza emisfera stanga. Cunostintele. Cu cea dreapta nu se face nimic. <br />
este foarte periculos, parintele e antrenat sa fortifice emisfera stanga, dar pentru parenting trebuie sa fim in contact cu emisfera dreapta.<br />
<br />
Stanga : text. Dreapta contex. Litera si spiritul legii. Descompunere si compunere a lumii.<br />
Emisfera dreapta: memorie autobiografica, stanga memoria factuala.<br />
Semnalele corpului, senzatiile interioare, merg in emisfera dreapta.<br />
Emotiile primare: dreapta. mai spontane acolo.<br />
<br />
lumea nonverbala este extrem de importanta emisfera dreapta responsabila pt aceasta.<br />
Stanga: relatia cauza -efect- silogismul.<br />
cand copilul intreaba de ce - emisfera stanga merge bine :) Asa analizam lumea. O descompunem (breakdown)<br />
Emisferele dreapta/stanga <a href="http://thersa.org/">thersa.org</a><br />
la un bebelus emisferele se dezvolta diferit. dreapta prima, stanga mai tarziu.<br />
Stanga are dezv liniara . Dreapta e holistica<br />
Stanga : imparte lumea in definitii de cuvinte<br />
Dreapta: metafore, poezie. Limbaj nonverbal. 4postura, 5gesturi, 1contact vizual, 2expresie faciala, 3tonul vocii, 6timp, 7intensitate etc<br />
<br />
In primii 12 ani copilul e ca un burete care absoarbe informatii despre lume<br />
In primii 2, 3 ani emisferele stanga si dreapta se dezvolta treptat, cand una cand alta.<br />
de la 6-12 ani creierul acumuleaza cunostinte teoretice fff multe.<br />
<br />
ceea ce se intampla in creier este energie transformationala.<br />
In relatii este la fel.<br />
Cultura si sistemul de neuroni sunt compuse din acelasi lucru. Nu ne gandim de obicei la asta, dar putem dovedi ca cultura modifica structurile neuronale.<br />
Creierul creste prin energie si curgere informationala.<br />
<br />
<br />
un exemplu din public: un orfan crescut in centre de adoptie, viata plina de trauma. Totusi, el are aceste functii care ii asigura atasamentul securizant , desi a fost batut, neglijat.<br />
Cum se poate?<br />
<br />
raspuns: a avut prieteni?<br />
Toate acestea se pot recupera prin meditatie, prin terapie. niciodata nu este prea tarziu sa dezvolti functiile importante pentru sanatatea mentala.<br />
<br />
<br />
<br />
Intuitia: Inima functioneaza la fel cum functioneaza creierul. E ca si cum avem un creier in inima. <br />
<br />
Moralitatea: a te gandi la binele social<br />
Empatia: cheia de a recompensa relatiile cu ceilalti oameni.<br />
<br />
daca vorbim cu copii despre memorie, emotii, ii ajutam sa integreze emotiile, amintirile <br />
<br />
Am lipsit un pic pentru ca am cantat in cor!<br />
un singur sunet: legatura profunda, dar fara comunicare. Rigid.<br />
fiecare un alt cantec: haos<br />
acelasi cantec toata lumea: armonie, integrare.<br />
<br />
1.body regulation - condus de cortexul prefrontal<br />
2. comunicarea<br />
3. emotional balance - exista o anumita armonie , curgere armonica a vietii sau nu. Integrarea creeaza armonie<br />
<br />
<br />
vederea fizica este diferita de vederea mentala- a il vedea pe celalalt. exemplu: o persoana care a orbit poate avea probleme apoi in relationarea cu ceilalti, caci toate sunt interconectate. <br />
<br />
Cortex: emisfera dreapta si stanga sunt diferite. Trebuie sa fie diferite si sa lucreze impreuna<br />
corpus colosum: uneste dreapta cu stanga. O trauma in atasament nu le permite sa lucreze impreuna viabil<br />
<br />
memoria factuala si autobiografica- hipocampus. neglijarea in timpul copilariei il face sa nu lucreze bine. <br />
<br />
cortexul prefrontal : sursa de energie- o uneste cu zona limbica si cu prima structura profunda a creierului. Toate trebuiesc integrate.<br />
relatiile intregrative sunt baza atasamentului securizant<br />
onoram diferentele si promovam compasiunea<br />
<br />
<br />
<br />
III. <b>Cortexul. </b>este la fel de subtire ca 6 carti de vizita asezate una peste alta. Ele formeaza niste harti. <br />
ale lumii trimensionale daca putem vedea, cu varful degetelor daca nu vedem.<br />
gandim cu lobul frontal.<br />
Toate cele 6 functii ale cortexului sunt modelate de parinti, scoala, societate.<br />
parentingul: cum parintele invata copilul sa se integreze .<br />
<br />
ce face un creier sanatos: integrarea tuturor functiilor in creier pentru a putea regla emotiile, relatiile, comportamentul etc<br />
<br />
<br />
<br />
1. sisemul limbic lucreaza cu structura primara pt a creea <b>emotie.</b><br />
2. <b>Motivatia</b>: motivatia se schimba in timp: la 3 luni e diferita de cea de la 10 ani-26 de ani. Motivatia se schimba pe tot parcursul vietii.<br />
3. Evaluarea: cum evaluezi semnificatia a ceea ce se intampla in viata ta. Importanta la 14 ani este alta decat la 4 ani. pt ca sistemul limbic se schimba treptat.<br />
<br />
4. MEMORIA. felul in care memoria implicita (emotia, perceptia, comportamentul) se grupeaza in modele mentale. Memoria explicita: constienta a cine esti. totul se intampla in hipocampus- stapanul memoriei implicite.<br />
Adolesecenta este perioada in care se formeaza identittatea. Totul e extra dupa aceea. este sursa primara a constiintei.<br />
<br />
5. <b>Atasamentul:</b> sistemul limbic al mamiferelor are nevoie de componentele atasamentului. Atasamentul securizant se formeaza tot in sist limbic. In adolescenta nu te duci la parinti, ci la prieteni. parintii se intristeaza, se simt respinsi, dar nu este cazul :)<br />
La 4 luni creierul este imatur: atasementul se bazeaza pe parinti. Fiecare mamifer are perioada sa de dependenta. Omul este cel mai dependent mamifer. Cel putin un sfert de viata este dependent de parinti. Suntem cele mai adaptabile- dar si cele mai dependente persoane. <br />
<br />
<br />
al doilea strat : este pe jumatate dezvoltat. nr 3, cortexul nu este deloc dezvoltat. <br />
vom analiza cele trei straturi ale creierului in primii 24 de ani de viata.<br />
cea mai profunda structura a creierului este dezvoltata complet la nastere. Este responsabila pentru functionarea organismului. Creierul reptilian :) <br />
<br />
Toate experientele sunt relevante pentru cultura in care crestem. ne vor influenta alegerile, comportamentul. <br />
Memoria ar trebui sa fie reversibila, dar inca nu se stie cum se poate produce acest lucru. Copilul se naste cu aceasta mostenire genetica a celulelor din care este alcatuit, dar si mostenirea epigenetica- experientele inaintasilor. <br />
<br />
Dan Siegel vorbeste despre cum mostenim schimbarile epigenetice ale parintilor, inaintasilor. fascinant, mai ales pentru compozitoarea care a scris un doctorat despre Functia memoriei!<br />
<br />
<br />
<br />
ceva nou: adaptarea la trauma : nu ni se schimba doar creierul, ci si ovulele si sperma se modifica, <b>astfel incat MEMORIA acestor evenimente se transmite la copil!!!</b><br />
<br />
<br />
<br />
Experienta modifica creierul: prin crearea noilor sinapse. <br />
Dan Siegel explica mecanismul sinapselor . Otilia este la mijloc, receptor si apoi transmitator :)<br />
Memoria incepe din interior, caci experienta din afara pantecului se tramsfera in interior. este un pricinpiu ce va ramane universal valabil pe tot parcursul vietii, de la momentul conceptiei. Exterior-interior !! <br />
Totul incepe din exterior si se dezvolta in interior. de aceea sarcina este foarte importanta, dezvoltarea neuronala depinde de evoutia sarcinii: de aceea drogurile, alcoolul mancarea nesanatoasa conteaza<br />
Neuronii sunt de fapt celule ale pielii. Sunte interfata lumii interioare si exterioare <br />
Totul incepe in etapa embrionara, de la prima diviziune a celulei formate la conceptie. Atunci incepe etapa deiferentiala a devenirii creierului. <br />
<br />
Toate experientele modifica structura creierului.<br />
Trebuie sa intelegem cum pe parcursul anilor creierul copilului nostru se modifica, pentru a il intelege pe deplin <br />
A inceput!<br />
vom discuta despre cum se dezvolta creierul de la 0-24 de ani si ne vom concentra pe perioada adolescentei<br />
<br />
Sala plină la Grand Ball Room hotel Caro.<br />
Public foarte divers, de la parinti relaxati cu copii in brate/wrap/slings pana la figuri serioase si nerabdatoare.<br />
Incepând cu ora 14 voi fi la conferința despre creierul copilului și adolescentului.<br />
daca va merge bine internetul :) m puteti urmari pe blog intr-o sesiune de notite live<br />
<a href="http://www.drdansiegel.ro/programday1part2/">http://www.drdansiegel.ro/programday1part2/</a><br />
mai e putin si incepe cea de-a doua sesiune a conferintelor Dan Siegel in Romania.<br />
Brainstorm. Cum sa ne crestem copiii tinand cont de dezvoltarea si functionarea creierului in perioada 0-24 de ani.Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-72671742805847689142014-09-25T17:45:00.003+03:002014-09-25T17:45:32.633+03:00mic UpdateStiu ca stiti ce fac, dar nu stiti ce mai fac :)<br /> Imi dau seama ca nici eu nu stiu prea bine, inca e vartejul festivalului, la care s-a adaugat scrisul pentru Concursul Enescu, in ultimele zile am dat ziua si scrierea :)<br />
<br />
Notabil ar fi ca anul asta lui Ghe ii place mult la scoala, chiar daca „șerpuitele” inca nu ii ies bine cu stiloul, dar vrea singur sa faca mai repede temele.<br /> Si alta si mai si este ca a inceput azi pianul, prima lectie, care i-a palcut si vrea sa mai faca si acolo continuu, a trebuit sa-l temperez ca era ora 3 si ceva cand am ajuns acasa, ora de liniste in bloc.<br />
Sofia a reusit sa isi fractureze clavicula, asa ca e inca in stare de relativa suferinta, trebuie ajutata ca un bebe la multe , nu prea are chef de scoala pe tema asta....o sa treaca, dar a fost o povara in plus exact inainte sa inceapa InnerSound.<br />
<br />
Am de terminat o compozitie noua foarte repede, particip cu niste fotografii a festivalul artelor romanesti de la Haga, nu pot merge si pana acolo, desi mi-as fi dorit<br /><iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="281" mozallowfullscreen="" src="//player.vimeo.com/video/103177185" webkitallowfullscreen="" width="500"></iframe><br />
<br />
Si trebuie oricum sa ma programez la controlul vienez de 5 ani de la diagnostic, insa nu-mi vine sa scriu medicului....<br />
<br />
Cu alte cuvinte, indiferent de ce facem profesional, viata merge inainte cu ale ei. <br /> Ma intreb cand voi avea niste vacanta :)<br />
Pana atunci, va las cu unul dintre cele mai superbe momente din InnerSound. Finalul de la seara de film :) <br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiz5rmTH9Gz2tGdyYTxGqU08x3uFMp2A5hauZnv_co6ZejAlV4lzqdLZPVKbPjMdY56-7mgQRKZgOnj0OAL_14IPGH-k8kBLsHgEy1RXMpbI2z6kpVPGdgmOD08R0sSBurInKpC6qcJgL4/s1600/a5-copy.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiz5rmTH9Gz2tGdyYTxGqU08x3uFMp2A5hauZnv_co6ZejAlV4lzqdLZPVKbPjMdY56-7mgQRKZgOnj0OAL_14IPGH-k8kBLsHgEy1RXMpbI2z6kpVPGdgmOD08R0sSBurInKpC6qcJgL4/s1600/a5-copy.jpg" height="338" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
<br /><br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-17118413176475902602014-09-23T13:42:00.002+03:002014-09-25T19:13:43.619+03:00Finala „violoncel” la concursul Enescu: pasteluri și color block într-o prismă triunghiulară<style>
<!--
/* Font Definitions */
@font-face
{font-family:Calibri;
panose-1:2 15 5 2 2 2 4 3 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}
@font-face
{font-family:Cambria;
panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin-top:0cm;
margin-right:0cm;
margin-bottom:10.0pt;
margin-left:0cm;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ascii-font-family:Cambria;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:Cambria;
mso-fareast-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Cambria;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
@page Section1
{size:612.0pt 792.0pt;
margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;
mso-header-margin:36.0pt;
mso-footer-margin:36.0pt;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
</style> <br />
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;"><i>English version bellow .</i></span></span><br />
<span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;"><i> </i> </span></span><br />
<span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;">Am ajuns la finala concursului de violoncel în mod nesperat, ca un
fel de cadou după o săptămână în care mai mult am produs muzica decât am
savurat-o.<br />
Violoncelul este instrumentul meu preferat, căruia i-am dedicat inclusiv un
concert, așa că o seară în care să îl aud atât de mult ca solist nu putea să
fie decât binevenită.<br />
Provocarea pentru cei trei concurenți nu a fost deloc simplă: sunetul
violoncelului este greu de gestionat împreună cu o orchestră simfonică, căldura
și profunzimea fiind atributele
sale de bază, și nu incisivitatea sau volumul în registrul acut, așa cum se întâmplă în cazul
viorii. <br />
De aceea, concertele scrise pentru acest instrument conțin obligatoriu largi
porțiuni de solo, uneori discret acompaniate, chiar în afara cadențelor de la
finalul părților ce compun forma de concert, astfel încât personalitatea și măiestria interpretului se
pot manifesta pe deplin.<br />
A fost și cazul concertului
pentru violoncel și orchestră în mi minor op.85 de Edward Elgar, delicat și aerat, pe care violoncelista Sarah Rommer l-a
interpretat cu multă finețe. Am apreciat abordarea sa camerală, mereu ascultând orchestra, cu grijă pentru
fiecare intrare tematică, pentru fiecare preluare motivică și trecând cu multă grație peste unele inexactități
ale ansamblului Filarmonicii bucureștene dirijată de Ovidiu Bălan.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;">Sunetul Sarah-ei este unul foarte special, interiorizat, pentru mine cel mai
interesant din întreaga seară, chiar dacă nu excelează prin forță. Nu știu daca
violoncelista din SUA a venit pe scenă hotărâtă să câștige concursul, dar cu
siguranță a reușit să cucerească publicul din sala Ateneului prin noblețea,
căldura, inteligența și demnitatea interpretării sale. Bleu, verde pal,
roz subtil și violet diafan: așa a sunat Elgar pe 21 septembrie la Ateneu.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;">Al doilea concert al serii se anunța
spectaculos: Concertul nr. 1 pentru violoncel și orchestră de
Dmitri Șostacovici, un exemplu de virtuozitate, bravură, lirism rus și orchestrație
puternică, ingenioasă. Cu adevărat spectacol a făcut și Eun–Sun Hong din Coreea de Sud, cel puțin în primele două părți ale
concertului unde a reușit cu eroism să facă față orchestrei ce părea, din
păcate, depășită de dificultățile tehnice si ritmice ale edificiului
șostacovician. O lucrare ce necesită precizie de metronom, reacții rapide,
culori diverse și schimbări bruște
de stări și totodată menținerea energiei pe porțiuni lungi, concertul de
Șostacovici a fost salvat de interpretarea plina de bravură a violoncelistei
coreene, care nu s-a pierdut nici
la decalaje, nici la intonația șovăitoare a solo-urilor de corn, nici la
imprecizia alămurilor. Fluctuațiilor sonore ale orchestrei le-a răspuns în majoritatea timpului cu
un sunet egal în toate registrele, cald, puternic și pătrunzător. Daca Sarah Rommel a comunicat foarte
bine cu orchestra, Eun-Sun Hong a comunicat intens cu publicul, apărând ca o
solistă prin excelență. Finalul concertului a părut să o prinda puțin obosită,
explicabil pentru efortul de a face față și tehnic și emoțional unei asemenea
lucrări, dar și de a rezista unei
orchestre care a diminuat masiv
expresivitatea muzicii lui Șostacovici. Cu adevărat un act de curaj în
rochie roșie minunată, colorat puternic în combinații de albastru electric,
orange naucitor și verde aprins.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;">După o scurtă pauză, concursul a continuat cu Concertul
în si minor op.104, de Antonin
Dvořák, poate cel mai cunoscut concert pentru violoncel și orchestră. Interpretul
a fost Tony Rymmer, din Statele Unite ale Americii, o prezență scenică foarte
sigură și inteligent stăpânită.
Tony a abordat concertul de Dvořák impecabil tehnic, impresionant în pasajele
de virtuozitate, cu cel mai bogat sunet ajutat și de calitatea instrumentului.
Nu am sesizat nicio imperfecțiune intonațională, de stil sau de idei muzicale. Cu toate acestea, romantismul temelor
generoase, ultracelebre ale concertului a fost exprimat sobru, ușor detașat și
distant și, paradoxal, inatacabil. Publicul a răsplătit cu aplauze generoase
performanța tânărului violoncelist ce a părut că incastrează geometric fiecare
schimb de idei sau teme, precum și cadențele concertului, într-o prisma
triunghiulară în al cărei vârf se
afla el, interpretul intelectual și conștient de sine.</span></span></div>
<div class="MsoNormal">
<span style="font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;">Am ieșit din sală înainte de aflarea
rezultatelor, fiind convinsă ca perfecțiunea lui Tony va determina juriul să îi
acorde premiul întâi.<br />
Am aflat cu mare bucurie că a câștigat Eun-Sun Hong, eroina acelei seri, cea
care a dăruit fiecare măsură a concertului de Șostacovici întregii audiențe și
care a demonstrat juriului că o mare solistă convinge în orice condiții.<br />
Viitorul tuturor celor trei concurenți pare a se anunța strălucitor și toți îl
merita pe deplin, deopotrivă pastelat, colorat îndrăzneț și bine cantonat în
geometrii precise. </span></span></span><br />
<br />
<span style="font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;">
<style>
<!--
/* Font Definitions */
@font-face
{font-family:Calibri;
panose-1:2 15 5 2 2 2 4 3 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}
@font-face
{font-family:Cambria;
panose-1:2 4 5 3 5 4 6 3 2 4;
mso-font-charset:0;
mso-generic-font-family:auto;
mso-font-pitch:variable;
mso-font-signature:3 0 0 0 1 0;}
/* Style Definitions */
p.MsoNormal, li.MsoNormal, div.MsoNormal
{mso-style-parent:"";
margin-top:0cm;
margin-right:0cm;
margin-bottom:10.0pt;
margin-left:0cm;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ascii-font-family:Cambria;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:Cambria;
mso-fareast-theme-font:minor-latin;
mso-hansi-font-family:Cambria;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;
mso-bidi-font-family:"Times New Roman";
mso-bidi-theme-font:minor-bidi;}
@page Section1
{size:595.0pt 842.0pt;
margin:72.0pt 90.0pt 72.0pt 90.0pt;
mso-header-margin:35.4pt;
mso-footer-margin:35.4pt;
mso-paper-source:0;}
div.Section1
{page:Section1;}
-->
</style>
</span></span></span><br />
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">I arrived at the
final of the cello competition in an undreamt of way, as if receiving a gift,
after a week during which I mostly produced music than I savoured it. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">The cello is my
favourite instrument, for which I even composed a concerto, so an evening
dedicated to the cello, as a main protagonist, could not have been more
welcome. The challenge for the three contestants was not at all a simple one:
the sound of the cello is hard to manage, in the context of a symphonic
orchestra, its warmth and the depth being its main attributes, and not the
incisiveness or the volume in high register, as is the case of the violin. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">This is the reason
why the concerts written for this instrument contain, mandatorily, large solo pieces,
at times discretely accompanied, even outside rhythm, at the end of the parts
which make up the structure of the concert, so that, to this effect, the
personality and the artistry of the interpreter can fully manifest themselves. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><span style="mso-spacerun: yes;"> </span>This was the case for the concerto for
cello and orchestra in E minor, op. 85, by Edward Elgar, delicate and relaxed,
which the cellist Sarah Rommer interpreted with great finesse. I appreciated
her chamber interpretation, always keeping with the orchestra, listening to its
sound, carefully minding each thematic entry, each motif and gracefully
surpassing certain inaccuracies of the Bucharest Philharmonic, conducted by
Ovidiu Bălan. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Sarah’s sound is a
very special one, internalised, and for me, the most interesting of the entire
evening, even if it does not excel in strength. I don’t know whether the
cellist from the USA came on stage determined to win the competition, but she
most certainly managed to win over the audience from the Athenaeum hall, with
the noblesse, warmth and dignity of her interpretation. Light blue, pale green,
subtle rose and diaphanous purple: this is how Elgar sounded on September 21<sup>st</sup>
at the Athenaeum.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">The second concerto
of the evening was spectacularly announced: Concerto no. 1 for cello and
orchestra by Dmitri Shostakovich, an example of virtuosity, bravery, Russian
lyricism and powerful, ingenious orchestration. A veritable show was put on by </span><span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;">Eun–Sun Hong from South Korea, at least during
the first two parts of the concerto, when she managed, heroically, to bravely
keep with the orchestra who, unfortunately, seemed overcome by the technical
and rhythmical difficulties of the edifice built by </span><span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Shostakovich. A work which requires a
metronome’s precision, rapid reactions, diverse colours and sudden change in
moods and also, a need to maintain the stamina throughout. The Shostakovich
concerto was saved by the brave interpretation of the Korean cellist who did
not lose herself in deviations, nor in the faltering intonation of the horn,
nor in the imprecision of the brass section. The sonorous fluctuations of the
orchestra were answered, most of the time, with a sound equal in all registers,
warm, powerful and penetrating. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">If Sarah Rommel
communicated well with the orchestra, Eun-Sun Hong communicated intensely with
the audience, performing as a soloist, through-and-through. The ending of the
concerto seemed to find her somewhat tired, a state explicable by the effort it
took to cope, technically and emotionally, with such a masterpiece, but also to
make up for an orchestra who diminished massively the expressivity of Shostakovich’s
music. A true act of courage, a lady in a wonderful red gown, an interpretation
vividly coloured in combinations of electrical blue, dazzling orange and dark
green.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"><br />
</span><span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;">After a short break, the
competition continued with the Concerto in B minor, op 104, by Antonin Dvořák,
for cello and orchestra. The interpreter was Tony Rymmer, from the United
States of America, a self-assured and intelligently contained stage presence. Tony
approached the Dvořák concerto, impeccable in technique, impressive in the
virtuoso moments, with the richest sound, adjusted by the quality of the
instrument. I did not sense any tonal imperfections, any flaw in style or
musical ideas. That being said, the romanticism of the generous, ultra famous
themes of the concerto was expressed soberly, detached to a certain extent and,
paradoxically, unattackable. The audience rewarded the performance of the young
cellist with generous applauses, a performance which appeared to geometrically
insert each exchange in themes or ideas, as well as the rhythm of the concerto,
in a </span><span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">deltoid
prism, whose acme was represented by his very person, the intellectual
interpreter, aware of his own self. </span><span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;">I came out of the concert hall before learning
the results of the competition, convinced that Tony’s perfection will determine
the judges to award him first prize. I learnt, with great joy that it was Eun-Sun
Hong who won, the heroine of the evening, the one who blessed the audience with
each bar of the concerto and who proved to the judges that a great soloist
rises above difficulties, no matter what they are. The future of these three
contestants seems to announce itself bright and each and every one of them
deserves it fully, equally cheered in pastel, boldly coloured and well
quartered in precise geometries.<span style="mso-spacerun: yes;"> </span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;"><br style="mso-special-character: line-break;" />
<br style="mso-special-character: line-break;" />
</span><span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Sabina Ulubeanu, Composer</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<span lang="EN-GB" style="font-family: Calibri; mso-ansi-language: EN-GB; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;">Ionela Chirila,
Translator</span></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="mso-outline-level: 1; text-align: justify;">
<br /></div>
<br />
<span style="font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;"></span></span></span><br />
<span style="font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;"></span></span></span><br />
<span style="font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;"></span></span></span><br />
<span style="font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;"></span></span></span><br />
<span style="font-family: Calibri; mso-bidi-font-family: Calibri; mso-bidi-font-size: 15.0pt;"><span style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></span><br style="mso-special-character: line-break;" />
</span><span style="font-family: Calibri; mso-ascii-theme-font: major-latin; mso-hansi-theme-font: major-latin;"></span></div>
Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-430941977943037987.post-87273717803297999552014-09-22T11:15:00.001+03:002014-09-22T11:15:24.932+03:00InnerSound ist Anders!!Cam asa au aratat comunicatele video de la InnerSound!<br /><br />
<br />
Ziua 1<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="281" mozallowfullscreen="" src="//player.vimeo.com/video/106354130" webkitallowfullscreen="" width="500"></iframe> <a href="http://vimeo.com/106354130">InnerSound Day 1: 17.09</a> from <a href="http://vimeo.com/user31453950">InnerSound New Arts Festival</a> on <a href="https://vimeo.com/">Vimeo</a>.<br />
<br />
<br />
<br />
Ziua 2<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="281" mozallowfullscreen="" src="//player.vimeo.com/video/106458077" webkitallowfullscreen="" width="500"></iframe> <a href="http://vimeo.com/106458077">Innersound Festival- DAY 2</a> from <a href="http://vimeo.com/user31453950">InnerSound New Arts Festival</a> on <a href="https://vimeo.com/">Vimeo</a>.<br />
<br />
<br />
Futuropolis<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="281" mozallowfullscreen="" src="//player.vimeo.com/video/105970330" webkitallowfullscreen="" width="500"></iframe> <a href="http://vimeo.com/105970330">FUTUROPOLIS promo</a> from <a href="http://vimeo.com/user31453950">InnerSound New Arts Festival</a> on <a href="https://vimeo.com/">Vimeo</a>.<br />
<br />
<br />
ziua 3<br />
<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="281" mozallowfullscreen="" src="//player.vimeo.com/video/106582731" webkitallowfullscreen="" width="500"></iframe><br />
<br />
Ziua 4 <br />
<br />
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="281" mozallowfullscreen="" src="//player.vimeo.com/video/106653391" webkitallowfullscreen="" width="500"></iframe> <a href="http://vimeo.com/106653391">day4</a> from <a href="http://vimeo.com/user1010550">Mihai Cucu</a> on <a href="https://vimeo.com/">Vimeo</a>.<br />
<br />
<br />Sabina Ulubeanuhttp://www.blogger.com/profile/09162373809020620983noreply@blogger.com0