4 martie 2010

intrebare

cum te impaci cu sentimentul de esec personal cauzat de o posibila recadere?

15 comentarii:

  1. ce legatura are esecul personal in cauza de fata?

    te-as scoate la pozat, dar sunt la fel de epava ca si tine!

    RăspundețiȘtergere
  2. pai ma simt vinovata ca nu raman sanatoasa, desi stiu ca e o aberatie. I just can't help it...poate sapt viitoare ne revenim

    RăspundețiȘtergere
  3. pai si crezi asta face bine la neuronii tai?

    adica inteleg sa te simti vinovata daca ti-ai tinut copilul afara in frig dezbracat si seara s-a imbolnavit. acolo clar ar fi vina ta. dar asa???? wake up, girl!

    RăspundețiȘtergere
  4. Sanatate multa si optimism cat cuprinde...nu are cum asta sa fie esec, nu este o chestie pe care o poti controla, ca multe alte chestioare pe pamantul asta, deci capu sus si cheer up.
    hugs, :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Tre' sa vie primăvara, clar! ca altfel de ne depresam iremediabil.

    RăspundețiȘtergere
  6. io mi-am inceput ziua (mea) cu un control la doc:D creepy:-) cred ca un pic de alcool mi-ar prinde bine. tu incearca niste ciocolata.

    fruntea sus!
    PS: saptamana ailalta tre sa ma caut la gene

    RăspundețiȘtergere
  7. Nu stiu cum te impaci cu asta, reteta universala nu exista. Si apoi, nu stiu daca faci bine punand presiune asupra ta ca sa te impaci cu sentimentul esecului. L-ai identificat, intoarce-l pe toate partile ca sa constientizezi de unde si cum vine chestiuta, dupa care lasa-l acolo unde e... o vreme... uneori se clarifica de la sine... Cel putin asa incerc sa fac eu.

    RăspundețiȘtergere
  8. Nu te impaci. la un moment dat o sa invingi.Cu timpul nu o sa mai fie nici o recadere si atunci o sa fie bine de la sine.
    Curaj acum, o sa treaca .

    RăspundețiȘtergere
  9. Bogdana, de aia am zis ca stiu ca-s irationala.

    Lena, ufff, asa e, nu poti controla, dar tocmai senzatia de lipsa de control asupra mea ma roade...

    Ale, asa iarna am mai prins in primul an al Sofiei, martie si niciun bobocel pe copaci, ceva de groaza.

    papa, cu tine nu mai vb, ca imi faci concurenta prea serioasa:))

    Feli, bineinteles ca de fapt o fi vreun alt substrat...sunt cam zuzu la cap, e clar . Te imbratisez.

    Maria, da Doamne! Multumesc din suflet!

    RăspundețiȘtergere
  10. Vine primavara, te faci bine si te impaci cu tine. Punct. Big hug.

    RăspundețiȘtergere
  11. ... sau poti sa-ti dai doua palme, asa, prietenesti. :P
    chiar daca nu te readuc la realitate, macar te vor imbujora in obraji, semn clar de sanatate! :D

    RăspundețiȘtergere
  12. Sabina!!! care esec, ce esec? cind si cum ai trait esecul? nu mai culpabiliza pentru ceea ce ti se intimpla, pentru ceea ce nu ai chemat tu in viata
    stiu, o fi usor de zis, si mai greu de trait

    astept si eu primavara, aia adevarata, cred ca o asteptam cu totii, un pic de soare ne-ar schimba privirea

    sa-ti mai spun ca sint "aici", ca te imbratisez cu drag...

    RăspundețiȘtergere
  13. Esecul vine cand renunti sa lupti Sabina!!!!
    Pana atunci...se numeste lupta...si de fapt...esti un viteaz...un luptator...

    RăspundețiȘtergere
  14. cu timpul. din pacate, atat de mult slavita gandire pozitiva functioneaza numai daca esti sanatos tun. un an de zile am gandit atat de pozitiv, ca simteam cum imi ies plusurile pe urechi. n-a tinut. dupa un an si ceva nu prea ma mai sperie niciun diagnostic. tot ce sper e sa nu fie nimic galopant. e trist, dar te obisnuiesti cam cu orice...

    RăspundețiȘtergere
  15. are dreptate mara... din pacate...

    prima oara la david mi-a fost teama sa ii dau si nurofen... cand i-am pus prima oara ventolin in aerosoli, 0,2 ml, mi-au tremurat mainile. dupa care am ajuns la miofilin, gentamicica si ceftriaxona, adrenalina si altele si nici nu am mai clipit...

    te obisnuiesti cu totul... si anormalitatea incepe sa ti se para normala... din foarte pacate :(

    RăspundețiȘtergere