11 ianuarie 2009

vorbim serios!

preluat de pe blogul Ancai

Apel către părinţii disperaţi (de la o mamă disperată)



O buna si nebuna prietena, artist si profesor de geniu candriu, mama a patru copii si doctorand in toate artele face un apel disperat catre toti parintii scosi din minti de copiii lor prin desene incrustate in locuri neconventionale. Ii puteti trimite grafitti-urile nedorite pe adresa
olimpiada_copiilor@yahoo.com
si va asigur ca unele din ele vor ramane in nemurire, avand in vedere ca aceasta mamica scrie povesti nemuritoare celebre cum a fost
Cartea Orasului inviat.
Sprijiniti artele si mamicile disperate! Trimiteti mai departe apelul ei:

Anunţ umanitar
Stimaţi părinţi, o mamă disperată cu patru copii vă imploră urgent ajutorul. Întrucât bunurile de care are mare nevoie sunt permanent pe cale de dispariţie dat fiind statutul lor firav şi efemer, numai o atitudine promptă şi susţinută din partea celor mai sensibili dintre dumneavoastră o poate salva.
Această persoană aflată în dificultate (din mai multe puncte de vedere, greu de enumerat) caută cu interes dezinteresat, dar mai ales cu interesat dezinteres ceva anume: cele mai smerite făpturi de spirit, adică acte artistice nebăgate în seamă. E vorba despre opere condamnate la distrugere, la veşnică nerecunoaştere oficială şi la neant.
Ori de câte ori veţi remarca în jurul vostru sau, în special în interiorul vostru, vreo astfel de atitudine de barbarie sau vandalism faţă de vietăţile plăpânde de care vă vorbesc, vă rugăm să acţionaţi, în virtutea educaţiei morale pe care ştim că o aveţi. Aceste mici entităţi preţioase pe care le caută cu disperare mama disperată cu patru copii sunt miile de desenele ale copiilor dumneavoastră, capodopere realizate de ei în perioada 12-36 de luni şi mai târziu, pe care de obicei le aruncaţi sau le „curăţaţi”, doar pentru că sunt fresce necatalogate sau picturi, gravuri, încrustaţii în lemn (în lemnul mobilelor, parchetului dvs. etc), piese de artă textilă (pe hăinuţe, cearşaf ori perdele) nerecunoscute încă de vreun muzeu, sau chiar înfricoşătorul bodypainting…
Dacă doriţi să aduceţi în viaţa acestei femei o rază de soare, încercaţi să nu le mai distrugeţi, anulaţi, ştergeţi şi mai cu seamă, să nu le criticaţi ofensator pe aceste lucrări aflate pe suporturi neconvenţionale (adesea neplane), abstracte, aparent fără mesaj care poposesc pe proprietatea dumneavoastră. Le puteţi salva de la anonimat!
Vor avea cândva, poate (după lupte nesfârşite ale mamei cu autorităţile în domeniu), drepturi de autor şi statut de artă în analele de specialitate! Copiii dvs. vor fi ocoliţi de frustrare, contrariere, deznădejde cauzate de reacţia adultului în faţa valorii plastice originare. Un important proiect de studii doctorale ale disperatei doamne va fi izbăvit de la nefiinţă. Cei patru copii şi mai disperaţi ai dumneaei nu vor mai munci să deseneze singuri, regim de 8 ore pe zi, precum în India, unde exploatarea minorilor e perfect legală. Şi , în fine, mama disperată nu va mai fi chiar atât de exagerat de disperată.
Vă mulţumim mult pentru atenţie, anticipat pentru participare la nefireasca în ziua de azi colectă de opere şi, nesfărşit, pentru dragostea cu care vă umpleţi copiii precum stilourile cu cerneală, cu care ei obişnuiesc, cu modestie, să scrie mamei disperate o epopee care se va naşte cândva.
a dumneavoastră, fără coerenţă, mama cu patru copii

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu