26 mai 2009

"un rasunet"

Sau Before a national anthem. Pentru care am scris eu lucrarea acu o luna.
Am avut o zi suprarealista rau de tot.
M-a trezit Gh la 5, la 9 jumate a adormit la loc, dupa care am citit povesti si am colorat cu Sofia, La 12 fara un sfert eram in gara la Sinaia doar ca sa aflu ca trenul intarzie o ora. Am facut niste poze jenante cu porumbei dupa care mi-am pus castile in urechi. La Muzical se dadea finalul din Carmen. Moarte, tragedie, pasiune. Dupa care a inceput emisiunea de jazz. Piese din anii 30, pe sufletu meu. Iar in final.... Gloomy Sunday in multiple interpretari...mi-a placut la nebunie Billie, dar Artie Shaw m-a cucerit:)



Un inceput promitator de zi prefecta pentru taiat venele.
Mai departe, odata cu stirile de ora 13 m-am suit in tren. In compartiment un tanar foarte agitat vorbea la telefon si se uita cu coada ochiului sa vada daca il ascult. Nu, nu-l ascultam, ascultam "Preludiu la dupa amiaza unui meloman " .
Muzica lejera, cantata prost.
Sa-ti tai venele, repet.
Dar domnul urca tonul. Si nu pot sa nu-l aud.
" -Dar imi oferiti cazare?
-Imi asigurati transportul?
-Sa vorbesc si cu domnul Dan Diaconescu.
-Prefer la Antena 3
- Am aparut azi de dimineata in ziar"

Deja se ingroasa gluma. Mi-am luat aparatu, Serkin canta partea a doua din concertul in Do major de Mozart (nr 21, daca aveti chef sa cautati andante in Fa major pe youtube. Cu Lipatti e inegalabil). Dar il canta atat de prost incat n-avea sens sa-mi bat capu cu el.
Macii aia superbi bineinteles ca nu mi-au iesit cum trebuie din goana trenului. Cu diafragma 10 uitata pe aparat era de la sine inteles.



Domnul se uita din ce in ce mai interesat la obiectul din mainile mele.



"-Sunteti de la ziar? Lucrati in presa?"
OMG, vrea sa-mi spuna toata povestea. Deja eram disperata. O stiam oricum, din convorbirile telefonice. Ii explic eu ca nu, ii raspund la chestionar (de unde veniti, cu ce va ocupati, cati copii aveti). Inca se abtine, desi eu zambeam politicoasa.
"-Da nu-mi faceti si mie o poza?
-Ba da, cu placere."
El e:


Mai conversam nitel, si cu 5 minute inainte de intrarea in Bucuresti ma intreaba:
"-Vad ca le aveti asa, cu imaginile...spuneti-mi, seman cu George Copos?"
Daca vreti mai departe cititi aici
Eu am reusit sa scap ieftin, doar cu pretul unor tango-uri de Piazzola, partea a doua din concertul de Mozart canatata prost, muzica din diverse filme si gandu la jumatatea grea de zi care ma astepta in fata....
Cam atat despre ce a fost inainte de repetitia pentru Imn:)

6 comentarii:

  1. uau!
    seamana cu Tim Roth, un actor din "4 camere",
    regizat partial de Tarantino.
    juca rolul unui portar suprarealist (adik bellboy)

    tot in seria pulp fiction ciobanesc, tot de ieri:
    la semafor in Romana, un sofer de BMW atintea un pistol de jucarie spre o pitzi de pe trotuar. n-am apucat sa fac poza.


    revenind la Gloomy Sunday, acum aflu ca nu e a lui Bjork.
    mai bine :)

    RăspundețiȘtergere
  2. LOL!
    Nu pot sa spun decat: nu mai asculta atata Schopenhauer! Mai pune si tu mana pe un Cancan, pe-o Libertate!!!Asa cevaaaaaaaa:D:D:D

    ahahaha:))

    RăspundețiȘtergere
  3. Noria, n-a jucat si in Novecento? sau cum s-o scrie?
    da, suprarealism la tot pasu:D

    Doamna transformata in mama lu tusea si Junghiu:D, ieri in tren numa oameni normali. In afara de un gras, tanar si intepat din fata mea care completa integrame si citea...libertatea:D
    sunt in urma rau, stiu:))

    RăspundețiȘtergere