18 septembrie 2009

Voi stiti cine a inventat stabilopozii?

Despre stabilopod, de la dexonline citire:
Stabilopodul este bloc de beton cu patru picioare prevăzute la capete cu protuberanțe de forma unor creste rotunjite, constituind ansambluri stabile, la împingerea apei.
Va spun si cine l-a inventat: Stabilopodul a fost inventat de inginerul Mircea Ulubeanu, tatal sotului meu.
Azi am dat un search din curiozitate si am vazut ca, in 1995, unii au adaptat cu tupeu inventia (de la 4 brate au pus 5 sau sase) si au mai luat si brevet pe chestia asta.
Asa ca m-am hotarat sa public o scurta biografie profesionala a inginerului Mircea Ulubeanu, creatorul stabilopodului si constructorul portului Constanta, asa cum il vedem astazi. El este si salvatorul falezei Constantei, care se prabusea in mare.
Cele scrise mai jos apartin cumnatei mele, Nicole Sima si au fost cerute de primaria orasului Constanta in vederea realizarii unui bust . Toate datele sunt, evident, sustinute prin documentele corespunzatoare.
Citez:

"Argumente pentru ridicarea unui bust al inginerului
Mircea Ulubeanu





Dacă nu ar fi trăit şi activat în anii comunismului, într-o epocă în care eram obligaţi să recunoaştem o singură personalitate, aceea a lui Ceauşescu, ceilalţi fiind uniformizaţi cu tot dinadinsul, inginerul Mircea Ulubeanu, ar fi fost recunoscut ca al doilea Anghel Saligni al României.
Activitatea sa de aproape cinci decenii, cu precădere în domeniul hidrotehnic, proiectele, soluţiile, inovaţiile şi invenţiile sale (pe care le vom arăta mai jos), au adus ţării mari beneficii, situându-ne la nivelul ţărilor avansate, din acest punct de vedere.
Dovadă stau, în primul rând, lucrările realizate în România, dar şi licitaţiile făcute în diferite ţări. Acestea din urmă, cu tot succesul pe care l-au avut la vremea respectivă, nefiind omologate datorită eşecului părţii comerciale (un exemplu edificator fiind licitaţia făcută în Grecia, acceptată de însuşi Onasis, care, în loc de valută, propusese plata în petrol, iar partea românească, total neinspirată, a refuzat, realizând mult prea târziu faptul că, în felul acesta, profitul final ar fi fost de câteva ori mai mare).
Referitor la proiectele şi invenţiile sale, întotdeauna era obligat să împartă „gloria” şi banii cu un colectiv mult prea mare, în raport cu adevăratul aport al fiecăruia la realizarea efectivă.
Dacă, în ziua de azi, ne-am câştigat dreptul (sau măcar milităm pentru asta), de a ni se recunoaşte valoarea, dorim – post-mortem, din nefericire –, să arătăm ţării şi, în primul rând, constănţenilor, cine a fost inginerul Mircea Ulubeanu.


Din memoriul de activitate:



  • In anul 1938 a obţinut diploma de inginer constructor al Scolii Politehnice din Bucureşti, secţia construcţii.
  • 1938-1945 Imediat după absolvire a fost angajat ca şef de secţie la Administraţia Porturilor şi Căilor de comunicaţie pe apă (P.C.A.).
  • 1946-1947 a funcţionat la Antrepriza Şantierele generale.
  • 1948-1950 a funcţionat la Direcţia Construcţiilor C.F.R.
  • 1951-1985 a lucrat in proiectare la Institutul de proiectări auto, navale şi aeriene din Ministerul Transporturilor.

Lucrări realizate:


1938-1945

* Studiul pe teren şi elaborarea anteproiectului canalului navigabil Cernavodă-Taşaul;
* Proiectarea silozurilor regionale;
* Studiul, proiectarea şi execuţia lucrărilor hidrotehnice (diguri, baraje, stăvilare, canale), pentru inundarea albiei majore a Prutului în zona Nemţeni, Gura Jijiei, Albiţa;
* Execuţia unui ferry-boat la limanul Nistrului;
* Proiectarea şi execuţia lucrărilor de refacere a portului Galaţi în urma distrugerilor produse de cutremurul din 1940 si de război.


1946-1950
* Execuţia lucrărilor de construcţii la atelierele C.F.R. din Timişoara;
* Execuţia lucrărilor de construcţii la atelierele de poduri Piteşti;
* Execuţia lucrărilor de refacere a tablierelor metalice distruse de război;
* Execuţia lucrărilor de refacere a construcţiilor atelierelor C.F.R. Paşcani.

1951-1985, în cadrul Ministerului Transporturilor, în funcţiile de proiectant şef, şef de atelier, consilier şi şef de proiect complex, a condus proiectarea următoarelor obiective complexe mai importante:

  • Cala de construcţie şi lansare pentru nave de 20.000 tdw de la şantierele navale Galaţi;
  • Portul de turism Tomis (port, diguri, bazin şi cheiuri);
  • Consolidarea falezei alunecătoare a oraşului Constanţa;
  • Sistematizarea portului Constanţa în limitele iniţiale;
  • Extinderea portului Constanţa în limitele a 523 Ha, cuprinzând diguri de adăpostire 5334m, cheiuri 12165 m, bazine 154 Ha, platforme portuare 269 Ha, dispozitive de căi ferate 200 km, drumuri 12 km, magazii 320000 mp, 194 macarale de cheu şi poduri, inclusiv căi de rulare 7000 m, utilitaţi diverse;
  • Docuri uscate pentru construcţii şi reparaţii de nave de 150.000 tdw la şantierul naval Constanţa;
  • Portul maritim Constanţa sud – Agigea (parţial, datorită pensionării)


Inovaţii

  • Îmbrăcăminte din plăci de beton solidarizate pentu protecţia taluzurilor, 1955;
  • Consolidări de faleze prin chesoane distanţate, 1958.

Raţionalizări în producţia de proiectare

  • Grafice pentru calculul presiunilor admisibile pe pământul de fundaţie, 1956;
  • Tabel şi grafice pentru dimensionarea blocurilor şi granulelor de piatră supuse acţiunii de antrenare a curentului apei, 1957.

Invenţii

  • Sistem constructiv pentru echilibrarea zidurilor de cheu, brevet România 49.903;

  • STABILOPODUL (bloc de beton pentru apărarea construcţiilor supuse valurilor), brevet România 44.162, brevet Anglia 1082290, brevet Germania 1268553, brevet Franţa 1465732, brevet India 102878, brevet Italia 5329/48938, brevet Japonia 77371/965.
  • Zid de chei pentru micşorarea reflexei valurilor, brevet România 53700.

Activitate publicistică în literatura de specialitate din ţară şi străinătate

- În „Revista transporturilor”:

Nr.10, oct 1956. Contribuţii la introducerea prefabricatelor în construcţii hidrotehnice portuare;
Nr.8, aug.1957. Îmbrăcăminţi bituminoase pentru apărarea malurilor împotriva acţiunilor distrugătoare ale apei;
Nr.2, febr.1962. Tehnica nouă în construcţia unei cale de lansare pentru nave de mare capacitate.
Nr.8, aug.1965, Nr.10, oct. 1965, Nr.3, martie 1968, Nr.4, apr 1968, Nr.12, dec.1969, Nr.1, ian.1970, Nr.2, febr.1970, Nr.3, martie 1970. Digurile de adăpostire a noului port Constanţa, împreună cu ing. Mircea Lateş.

- În „Studii de hidraulică” IX 1965. Extinderea portului Constanţa.
- În „The tenth Conference on coastal engineering” Tokio, Japan, septembrie 1966 – L’emploie des blocs artificiels en beton du type stabilopode aux digues de protection du port Constanza (Roumanie), par M. Lateş et Mircea Ulubeanu.
- În „Sixieme Congres portuaire international” – Anvers, Belgique, mai 1974.
Realisations recentes dans la construction de digues brise-lames et de murs de quai pour l’extension du port Constanza en Roumanie, par M. Ulubeanu, R. Ciortan, M. Lateş.
- În „First Baltic Conference on soil mechanics and fonndation engineering” – Gdansk, Poland, septembrie 1974. Amelioration du terrain de fondation d’une cale seche. M. Ulubeanu.


.................................................


La cele de mai sus, considerăm că trebuiesc adăugate câteva idei de mare importanţă:

*Lucrările portuare realizate de către inginerul Ulubeanu, au dus la înflorirea oraşului Constanţa, poate chiar a întregului judeţ, deoarece s-a dat de lucru unui mare număr de muncitori, deoarece, pentru realizarea extinderii portului a fost nevoie de îmbunătăţirea infrastructurii, deoarece, în anii respectivi, atenţia mai marilor vremii era îndreptată spre aceste lucrări vitale pentru ţară. În acest sens, ştim că, de câte ori era de obţinut o semnătură pentu finanţare, proiectele sale erau semnate „cu ochii închişi”, adăugâdu-se remarca: „toată lumea CERE, Ulubeanu CÂŞTIGĂ pământ pentru ţară şi pentru asta semnez cu bucurie”.
*Desi nu a fost membru PCR şi avea rude în străinătate (două mari „pete” pentru anii aceia), datorită meritelor profesionale şi datorită unui profil moral de excepţie, inginerul Mircea Ulubeanu a fost respectat de toată lumea, chiar şi de către mai marii vremii, care – oricât ar fi dorit – , nu-i puteau reproşa nimic. Astfel, a fost trimis cu toată încrederea într-un mare număr de călătorii de serviciu în străinătate:
Moscova, 1-30 aug 1962;
Roma, Gela, Genova, Marsilia, Paris, Bayonne, Rotterdam, 24 aug-18 sept 1963;
Roma, 21 apr-2 mai 1964.
Moscova, Leningrad, 4 martie-6 apr 1965;
Ryeka, Belgrad, 18-24 iulie 1967;
Kuweit, 7-29 ian şi 12-23 martie 1968;
Nicosia, Famagusta, Larnaca 11-21 oct 1968;
Atena, 12-20 mai 1970;
Varna, 24-26 iulie 1970;
Varşovia, Gdansk, Gdinia, 2-10 aug 1970;
Tokyo, Hiroshima, Kure, 7-16 aug 1971;
Nigeria-Lagos, 8 oct-12 noiembrie 1972;
Hamburg, 24-28 octombrie 1973.

În multe din aceste călătorii i se făceau propuneri de angajare la firme care i-ar fi oferit salarii foarte mari. Întotdeauna, fără ezitare, găsea cuvintele potrivite cu care să refuze politicos acele oferte. Motivul? Dragostea de ţară, patriotismul adevărat (calităţi ce astăzi, din păcate, sună cel puţin „demodat”).
Alături de ele, cinstea ireproşabilă, respectul pentru adevăr, curajul de a-şi susţine părerile (chiar şi în faţa lui Ceauşescu, atunci când toţi ceilalţi tremurau ca nu cumva să nu-i fie acestuia pe plac), vin să întregească portretul unui om deosebit.
.........................................................
În anul 1994, inginerul Petre Covacev i-a luat un interviu inginerului Mircea Ulubeanu. Interesant ni se pare faptul că, la finalul interviului, domnul Covacev spunea:
„Părerea mea personală este că v-ar sta bine pe post de statuie la poarta 6 a portului. Dacă sunteţi de acord, atunci vă rog să anexaţi o fotografie bine retuşată.”







32 de comentarii:

  1. eu bineninteles stiam :) dar sunt convinsa ca postarea ta va fi foarte interesanata pentru cei mai multi dintre cititori
    foarte frumoasa initiativa primariei Constanta!

    as avea o intrebare, cine va construi statuia si cand se va face publica achizitia? va face iara vreo manarie Mazare?

    RăspundețiȘtergere
  2. a intrat(pt a cata oara??) in stand by proiectul....e trist de tot.

    RăspundețiȘtergere
  3. Impresionant!! Eu nu stiam si ma bucur sa citesc aceste randuri.

    RăspundețiȘtergere
  4. Asta e un fel de "in your face" pentru mine, ha?

    Da ma, stim. Familia Ulubeanu, sau cum te cheama pe tine exact ca nu mai stiu :), e creme de la creme.

    Hai, inapoi la lectii si pune mana de fa o ciocolata calda, alba.

    RăspundețiȘtergere
  5. Ambramburika, ma bucur mult:)

    Andrei, nu, da m-am enervat cand am vazut asa zisa inventie a unora care au mai aduagat cele 2 brate in plus. Ma intreb cum il pot folosi...(pe stabilopod), ca pare total aiurea.
    Plus ca textul lui Nicole merita facut public de multa vreme:)

    N-avem lectii saptamana asta:D

    RăspundețiȘtergere
  6. si eu stiam, doar ca nu am facut niciodata legatura intre tine si el! deh, cu un tata arhitect si o copilarie pe santier, stiu mai multe lucruri decat ar fi normal !

    RăspundețiȘtergere
  7. Bogdana, ia uite domnule! Poate s-au si cunoscut! cum te cheama pe numele de fata?Ș)

    Stelian, nu, e vorba despre socrul meu, Dumnezeu sa-l odihneasca.

    RăspundețiȘtergere
  8. Toata admiratia! Sa speram ca primaria va alege un sculptor foarte inspirat si va finaliza curind proiectul!

    O singura rugaminte: pe cit posibil evitati dex online si folositi DEX-ul, asa cum a fost el publicat de Academia Romana (cel online are "adaugiri" neconfirmate de lingvisti).

    RăspundețiȘtergere
  9. Anonim, sa stii ca ai dreptate, dar noi am fost in renovari si inca nu avem cartile acasa...:)

    RăspundețiȘtergere
  10. Esti toanta facuta gramada. Si te mai si lauzi cu asta.
    Socru-tu a inventata stabilopodul, e drept, dar sa spui ca a construit si a a salvat Portul Constanta, eh, asta da masura capacitatilor tale intelectuale.
    La cratita, cucoana, ca acolo ai expertiza.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. primul impuls a fost sa sterg comentariul, dar e fun sa am si eu un hater :P

      Ștergere
    2. in plus, briosele mi-au iesit patrate, aria mea de expertiza e destul de ingusta , se vede.

      Ștergere
    3. va ofer insa una cu placare, multumesc Bogdana de tras de maneca:))

      Ștergere
    4. Tu esti "tont facut gramada" (ce varsta ai de nici macar nu stii sa injuri/trolezi ca lumea?!12?), pentru ca se pare ca nu stii sa citesti. Ziua buan si o cratita peste fata.

      Ștergere
    5. ahhahhahaha, bai, individu' a aparut fix la timp! ca tot te intrebai daca ai sau nu expertiza in bucatarie, na, uite, se dovedeste ca ai! :))))))))))))))))))

      Ștergere
  11. in plus, Diana, in afara de cratita, ii mai dam una peste gura anonimului si cu unul din catastifele lu' madam Betty Friedan. daca vrea sa afle cu care si de ce, sa puna mana sa citeasca, sa investigheze :D, eventual sa faca si un doctorat :p.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. doar suntem niste expertize, ca asa se zice acuma :D

      Ștergere
  12. Toata stima pentru oamenii care au facut ceva pentru aceasta tara si care si-au iubit si meseria!!!! La vremea pensionarii dansului inca eram copil, dar cred ca ar fi acceptat o strangere de mana din suflet!!!

    RăspundețiȘtergere
  13. Salut!Pot gasi pe undeva un "blueprint/desen tehnic cu cote" al stabilopodului?De ani de zile vreau sa modelez pe computer faleza din Mangalia (folosesc imaginile de pe Google Earth) si pentru diguri am probleme cu obiectul respectiv.Ideal ar fi sa gasesc unul la scara mica si sa-l scanez.Mentionez ca proiectul e non-comercial si probabil isi va gasi locul intr-o simulare tip joc 3D.Multumesc anticipat!Andrei T.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu stiu exact daca avem acasa asa ceva....am sa intreb mai departe. la Insitut ar trebui sa se gaseasca, dar nu stiu ce acces e acolo.

      Ștergere
    2. Daca imi amintesc corect un exemplar se afla in fata Facultatii de Constructii din Bucuresti, dar e mult prea mare pentru scanner-ul cu lumina structurata pe care il pot folosi eu (sa nu mai spun de aprobarile necesare pentru instalarea echipamentului).Pe site-ul OSIM singurul rezultat pentru stabilopod este pe numele lui Verescu Alexandru cu un "bloc disipator din beton de forma unui trunchi de piramida".Mie imi trebuia varianta "tetrapod",iar desenul trebuia sa aiba 3 proiectii ortogonale cu cote.La Acvariul din Constanta, intr-unul din bazine am vazut un stabilopod "mini" de aprox 20cm inaltime, care s-ar preta de minune la o scanare.De unde pot cumpara varianta "mini"?

      Ștergere
    3. Planurile se afla la institut. O fotografie cu stabilopod mic iti pot trimite daca imi lasi adresa de mail.

      Ștergere
    4. Mi-ar prinde bine un stabilopod "mini" de 20cm inaltime (obiectul, nu fotografia)pentru scanare tridimensionala. :D Fotografii cu stabilopozi am si eu dar niciodata cand ma aflam la mare nu mi-a dat prin cap sa-i si masor.Mereu imi amintesc de problema asta cand sunt acasa.Planurile de la institut sunt accesibile publicului?

      Ștergere
  14. Aiurea! Termenul de 'stabilopod' este preluat din ingineria italiana, care isi trage cunostintele din cea romana. Englezii au preluat de la italieni prin secolul 17 acest design sub denumirea de 'stabit'. Apoi au venit francezii prin anii 1920 cu un concept denumit 'tetrapod'. Original, conceptul de 'stabilopod/stabit' era reprezentat grafic pe diverse embleme ale caselor regale (vezi emblema statului 'Isle of Man') ale armatelor etc, iar el a fost folosit chiar de catre grecii antici in constructia portului din zona estimata a colosului din Rhodos. pe langa asta, portul Constanta NU a fost construit de catre altcineva decat de Ceusescu, iar cu mult timp inainte, de catre Anghel Saligny, ce a proiectat conexiunile, legaturile, podurile si silozurile acestuia. Tot Anghel Salignmy este cel acreditat pentru imbunatatirea promenadelor si a falezelor de contact cu apa, fiind cel care a imbunatatit acest concept de 'stabilopod'. Asadar, sa lasam mandria asta oarba si sa intelegem ca stabilopozii 'patentati in Romania' nu sunt altceva decat copii/clone ale celor existenti deja din anii 1700 prin Europa. Si era sa uit.. chinezii aveau stabilopozi ciopliti din stanca de acum 3500 de ani.

    Ne place noua ca romani sa INVENTAM inventii de care nici macar nu suntem responsabili, doar asa, de dragul de a ne simti si noi bagati in seama pe aceasta planeta. Avem, ce-i drept si oamenii nostri, insa acest concept nu a fost unul autohton, ci preluat/ copiat din alte parti, mai ales ca era deja existent de cateva secole (sau milenii, in cazul lumi asiatice). Astazi insa, conceptul de stabilopot/stabit etc. nu mai este patentat si se reproduce in mare in diferite forme prin toata lumea.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. si presupun ca toti cei care au oferit brevetul pt forma stabilopoduui asa cum este ea in digurile romanesti erau cu totii niste inculti care s-au lasat pacaliti de domnul inginer ??
      Inventia a constat in atasarea varfurilor de beton care schimba totul, poate ar fi bine sa recititi textul:)


      Ștergere
    2. The unit was originally developed in 1950 by Laboratoire Dauphinois d'Hydraulique (now Sogreah) in Grenoble, France. They are no longer protected by a patent, and are widely used all over the world, produced by many contractors.
      The tetrapod inspired many similar concrete structures for use in breakwaters, including the ..... the Stabilopod (Romania, 1969),[1] .... De aici : https://en.wikipedia.org/wiki/Tetrapod_%28structure%29

      Ștergere
    3. inca odata, citit articolul. Stabilopodul este un uroas pas inainte fata de tetrapod, care nu a fost nici pe departe atat de eficient.

      Ștergere
  15. oh, Doamne! ma distreaza ideea care il pune pe Ceausescu pe picior de egalitate cu Saligny :)), iaca, se facu dreptate in istorie! in plus, stau iara si ma intreb, oare mai exista un popor pe lumea asta care sa se dispretuiasca asa cum o fac romanii? ce trist. zau, asta e un comentariu foarte trist. mbine, si lipsit de orice coloana vertebrala, caci a te ascunde sub anonimat si a arunca cu vorbe pe ici pe colo pe interenet e tare usor. bleah.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ceausescu a dat banii sa zicem :)))))
      da, e trist.

      Ștergere
  16. mananci cacat ...la inventat un francez in 1950; se numea Tetrapod

    RăspundețiȘtergere