9 septembrie 2011

Ce inseamna copil bun?

Am o mare problema. Incepe clasa a treia si cica e f greu sa faca fata cu brio. Acest cu brio ma sperie rau. Cica concursurile de mate sunt complicate, la scoala trebuie din ce ce in ce mai mult sa lucrezi acasa, teme si nu numai, noi avem si pianul, unde trebuie sa studieze in fiecare zi, am fi vrut si un sport.
Cica un copil bun nu se multumeste cu manualul ci face f mult in plus, chestii care la scoala nu se prea abordeaza, dar la concursuri se dau.
Din experienta, fiecare concurs are tipul lui de probleme. Pana acuma am gasit un sg concurs care sa para simpatic (dpdv al matematicii), dar ce te faci ca tot asa, daca nu ai facut genu ala de exercitii o incurci.
Cica toate diplomele astea mititele conteaza la admiterea la liceu, ca parte din nota.

Atunci, cand se mai joaca, cand isi mai scrie povestile, cand mai picteaza, cand mai merge la un teatru, concert, vizita, cand mai citeste?


Eu am un copil f bun, constiincios, nu suporta sa nu aiba temele scrise, o amuza (daca nu e constransa) orice face parte din cunoastere. Si totusi, eu ca mama, nu fac fata.... iar copilul meu, desi exceptional ca potential, nu e in topul topurilor, din cauza MEA, care nu stiu ce trebuie facut suplimentar. Si nu sunt convinsa ca ii trebuie....
Cum fac ceilalti copii oare? De fapt, cum faceti voi, ceilalti parinti?

25 de comentarii:

  1. stii ce am facut noi pana acum (vacanta dintre a sasea si a saptea)? l am lasat sa joace tenis, sa cante la chitara, sa caute furnici si reptile si sa le conserve ca sa le puna sub microscop, sa pescuiasca, sa traga cu arcul, sa citeasca ce ii place, sa asculte muzica, sa spioneze si sa caute surse istorice, apoi l am ajutat sa stea linistit sa caute solutii la problemele de matematica pe caile mintii lui de copil si nu pe caile mele pline de prejudecati si judecati preinvatate, l-am stimulat sa caute intelesuri simple in textele citite la lb romana si sa le comenteze cu instrumentele lui si l am lasat sa intre cat de mult a vrut el in stiintele naturii.
    nu cred ca am gresit, DAR , din pacate, ma simt presata de artificiile care se fac inca de la varste mici, ca varsta sofiei, de catre parinti si anume oferirea spre invatre, la inceput mai mecanica, apoi mai dreapta, a unor retete clare de 'succes'. acum nu mai avem prea mult timp, trecem la probleme gata rezolvate, comentarii gata prefabricate, ore mai putine de sport, si mai putine de muzica, fara lecturi in plus prea multe si fara cultivarea intereselor reale si particulare ale copilului. lectii tocite pt testul de a doua zi, caiete impecabile, iesite parca de sub mana unui caligraf (inca n avem), eventual niste pile la sport si germana sau chimie si geografie, meditatii la romana si matematica si...auuuuuuu.... am si exagerat pe alocuri, insa , in mare, spre asta ne indreptam si e dureros , si e chinuitor si inhibitor pt spiritul creativ al copilului.

    RăspundețiȘtergere
  2. pai pe mine asta ma doare,. in vacanta asta a facut numai ce a vrut ea, absolut, nici macar mana pe pian n-a pus, pentru ca a zis ca in vacanta nu vrea, in schimb si-a facut toate temele de la scoala, fara sa o puna nimeni. A mers cu bicicleta, a citit enorm, s-a uitat la cateva filme, a scris cateva povesti, unele terminate, altele nu, s-a jucat cu prietenele si in general cam ce ar trebui sa faca un copil in vacanta, numa ca nu a invatat tabla inmultirii ;D, dar pe bune daca-mi fac probleme, pt ca o va invata cat ai zice peste. La mate, vreo cateva probleme mai interesante, unde n-a stiut, tot asa, am luat-o cu desenat componentele problemei samd samd:) Insa se creeaza industria asta a concursurilor si a tintelor pentru bifat la care efectiv, nu stiu cum sa reactionez! Nu sunt deloc pregatita pt asa ceva :( si nici pt robotizarea asta excesiva. Invatoarea lor e una f draguta, f pregatita, dar tot asa, depasita de curentele astea la moda...
    Mi-e groaza de gimnaziu din ce zici acolo.

    RăspundețiȘtergere
  3. si mi-e groaza si sa nu ne simta incompetenta, tocmai EA, careia ii vine natural, dar care refuza orice gata mestecat.

    RăspundețiȘtergere
  4. of, Doamne, cat stres gratuit pentru copiii astia....

    RăspundețiȘtergere
  5. Maria, m-am gandit inclusiv la scoala privata, insa distanta fata de casa a fost argumentul suprem (si aceasta doamna invatoare f f draguta)

    RăspundețiȘtergere
  6. Cred ca doar in Romania copiii mai invata tabla inmultirii pe de rost. Aveam o prietena ai carei copii invatau inAnglia, totul prin joc. Si ea era disperata ca fetele ei nu stiau tabla inmultirii pe de rost, idei vechi. Eu cred ca tu gandesti f bine. Nu trebuie nimic bifat in viata, pacat ca societatea cere asta. Sau mai bine zis bifatul ar fi reteta succesului in viata.

    RăspundețiȘtergere
  7. Un adult fericit si echilibrat e mult mai important decat un premiant frustrat. De ce ti-ai indopa copilul cu toate frustrarile altora? Slava Domnului ca nu am de a face cu scoala romaneasca, ai mei nu au culegeri extra, clasa a 3a e o clasa normala care nu ne da viatza peste cap si nu ne trezeste mustrati de constiinta:)

    RăspundețiȘtergere
  8. mie cel mai ciuda imi este ca deja mi-au otravit copilu care zice, poate anu asta o sa iau si eu primiu 1 la concursul cel mai greu. WTF, i-am zis ca si daca nu ia, ce daca? nu-i stirbeste cu nimic integritatea. Ma bucur ca nu aveti de-a face cu scoala romaneasca, care nu prea stie sa aiba grija de copiii ei dotati.

    RăspundețiȘtergere
  9. evtl doar sa pompeze cativa oameni in copiii exceptionali la unele materii .

    RăspundețiȘtergere
  10. imi pare rau Sabina, de ce ti-a fost frica din pacate nu ai scapat...eu stiu primii 4 ani ai Dianei, robotizati de-a dreptul si urmatorii de aici ca o gura de aer curat, relaxare si impingerea copilului catre creatie si dezvoltare fara inhibitii. Nu o sa povestesc aici ce face Silvia la scoala si cat de stresata eram in primul an vazand cat de putin le cere Dianei la scoala(ea era a 5-a), venisem pregatita sa pun copilul sa munceasca din culegeri :)))...am scris astea la mine pe blog.
    Ma uit putin crucis(in sensul admirativ al cuvantului pentru ca ma vad pe mine la 20 de ani cum ne uitam la profii nostri din Ro si aici de ex. le spunem pe numele mic) la colegii mei de facultate, tineri de 20 de ani cat de dezinhibati sunt in a spune ce cred si a intreba(eu am niste retineri maaaaari de toooot, scoala romaneasca e adanc infipta in mine, nu scap de ea veci) si ma bucur ca fetele mele vor fi asa.

    Din pacate nu stiu ce sfat sa iti dau. din cate am citit Sofia a mers mai mult decat OK. Pe undeva daca reusesti sa mentii echilibrul acesta inceput, sunt sigura ca o scoateti la capat.

    RăspundețiȘtergere
  11. pai da, nu cu performantele academice am eu treaba, (desi sunt exagerate, nu dpdv cunostinte, ci dpdv inutilitatea si inaplicabilitatea lor), ci cu un anume spirit de infrangere prin uniformizare , care se perpetueaza in scoala romaneasca...

    RăspundețiȘtergere
  12. uh...Sabina, Stefan al meu incepe de luni clasa I si eu sunt usor stresata, iar el este atat de entuziasmat de scoala... mi-a spus ca o sa ia numai nota 10 pentru ca stie tot, stie despre dinozauri, despre munti, despre animale, despre planete si tati la invatat chiar si electricitate :). Si este foarte convins ca daca ceva nu o sa stie tati o sa-l invete cu siguranta pentru ca tati stie tot. Eu zic sa ai incredere in tine si in instinctele tale, si mai ales in Sofia. Si chiar nu conteaza daca no sa ia 10 la acele concursuri...scoala romaneasca este o porcarie si eu inca mai sper intr-o schimbare...
    Toate cele bune! si sa auzim de bine!

    RăspundețiȘtergere
  13. mai, eu zic sa te linistesti, pana la urma nu generala sau liceul iti decid cariera in viata, ci facultatea. Si uneori nici aia. Important e sa stii tu ca o duce capul, ca e constiincioasa, si ca are un caracter bun, restul sunt chestii trecatoare.

    RăspundețiȘtergere
  14. ai rabdare Ada, clasa 1 e parfum de roze :))

    RăspundețiȘtergere
  15. Eu zic ca o sa fiti super ok . Amandoua :)

    PS: si din experienta, clasa a treia e cea mai simpla, usoara si frumoasa din ciclul primar.Singura in care programa e destul de relaxata.

    RăspundețiȘtergere
  16. Si ce ziceti de astia mici, de doar un an, doi pe care cica e indicat sa-l porti la tot felul de gimnastici si cursuri pregatitoare, sa invete cat mai multe poezii, sa invete de acum sa numere samd.
    Cred ca eu il las pe micutul meu sa ramana in urma fata de ceilalti, eu sint fericita ca la un an 3 luni stie sa arate buricul si degetul mare de la picior:D

    RăspundețiȘtergere
  17. Ramona, de ghe nu mai zic nimic ca mi se face rusine, nimic din ce fac restu de 4 ani nu face :D pe el in intereseaza: joaca, fetele, mancarea, pupaturile si giugiuleala.

    RăspundețiȘtergere
  18. E nasol...dar cu oameni care s-au desteptat nitel se poate schimba ceva (macar in mentalitatea invatatorilor/profesorilor).
    Eu ma gandesc ca peste cativa ani s-ar putea sa se ceara de la gradinita participarea la concursuri pentru liceu :))) Sau poate tre sa dea vreun examen de limba straina sau mai stiu eu ce ca sa intre in clasa I...trist mai... eu ma gandeam ca alternativa la noi - la scoala waldorf...tre sa mai investighez, poate n-o fi asa de rau :-|

    RăspundețiȘtergere
  19. Eu nu prea as avea dreptul sa-ti comentez - nici nu traiesc acolo si fiu-meu are abia 4 ani jumate, deci inca nu a intrat pe deplin in sistem. Dar daca fac comparatii cu generatia mea la 4 ani jumate, noi ne jucam cu... fundul in praf :-) in timp ce fiu-meu citeste (nu bine, inca, dar citeste), numara pana peste 100 si face adunari cu numere pana la 10. Asta fara sa vina de la mine sau de la cineva in mod organizat, pur si simplu i-am raspuns la toate curiozitatile si a asimilat extraordinar, prin joaca si invatare total libera. Si nu e vreun geniu, sa stii, aici asteptarile pentru copiii care ies de la prescoala, inainte de a intra in clasa I e sa aiba idee de citit si sa stie sa scrie. Acolo unde noi incepeam cu bastonase in clasa I, nu? Deci copiii clar pot, creierul lor absoarbe informatii intr-un ritm ametitor, problema e doar cum le sunt servite acele informatii. Cred ca aici e marea problema a sistemului de acolo vs. sistemul de aici, aici le este servit totul prin joaca si prin cunoastere, sunt lasati sa descopere pe pielea lor, sa-si puna concluziile cap la cap singuri - ceea ce mie mi se pare extraordinar. Nu la toti li se pare asa, cunosc multi parinti romani aici frustrati pentru ca scoala de aici nu e ca "scoana romaneasca", lucru care pe ei ii supara, pe mine ma bucura nespus - prefer ca al meu copil sa nu invete mecanic lucruri pe care le poate descoperi singur, moment in care le retine automat fara sa-si mai bata capul. Si cred ca acolo e marele secret - ce lucrezi in timpul liber cu Sofia ar trebui doar sa o inveti cum sa-si gaseasca solutii la probleme (nu ma refer la probleme din culegeri), doar sa-i ajuti intuitia, care oricum e intacta, sa nu ajunga stirbita de sistem. Parerea mea, de "outsider"... Ne e greu sa scapam de sechele, doar toata generatia noastra a trecut prin celebra "scoala romaneasca", toti am avut de invatat mii de pagini de comentarii gata mestecate si de facut procesul etapei pe modul cum domnul Preda sau cum naiba il chema a rezolvat nu stiu ce problema faimoasa... Ah, rahat. Eu am avut bafta secolului, am avut cel mai cumplit si temut profesor de romana, care nu dadea nici macar 4 de mila. Si mi-a picat fisa ca e totusi un om cu cap, n-am tocit nici un cometariu si am avut doar 10 la el, lucrarile mele erau expuse prin scoala, pentru ca am indraznit sa gandesc si sa-mi fac propriile cometarii, dar care au venit din intelegerea a ceea ce citeam, nu din invatare mecanica. Si atunci am realizat ca uneori poti sa spargi tiparele, daca ai ochii si urechile deschise suficient. Trebuie doar sa vrei sa intelegi. Scuze ca m-am aberat atata, sper ca m-am facut (vag) inteleasa :-)))
    Pupam!

    RăspundețiȘtergere
  20. Vazand rezultatul acestui sistem de invatamant in clasamentele europene in care Romania este intotdeauna pe ultimele locuri ca medie, sau vazand ceea ce s-a intamplat anul asta la bac datorita conceptiei complet gresite asupra a ceea ce inseamna "a invata" la majoritatea elevilor romani eu cred ca nici nu mai ai nevoie de lamuriri tu, mama unui copil normal.
    E foarte bine ca nu se "integreaza" si ca invata sa gandeasca singura si nu doar sa urmeze ceea ce gandesc altii. Oricum, pana va creste ea, se va schimba inca de 7 ori modul de intrare in facultate sau in liceu deci nu are sens sa o stresezi cu concursuri inutile.
    Si eu am copil in clasa a treia , acum va inchide 8 ani(nu traim in tara), stie foarte multe lucruri , mult mai multe decat stiam eu la varsta lui si nu e deloc stresat .
    Pentru ca iubeste matematica stie mult peste nivelul normal la varsta asta insa pentru ca nu ii place "limba" de exenmplu, scrie si face compuneri sub nivelul celor facute de alti copii ai mei la varsta asta de exemplu si desi eu sunt putin ingrijorata, profii sunt foarte calmi si imi tot explica faptul ca nu trebuie pus copilul sa invete mai mult decat ceea ce este absolut necesar decat daca el vrea.Nu vrea sa scrie mai mult de atat, nu scrie.Este prea mic sa fie invatat sa faca ceea ce vor altii.Succes in continuare si cat mai putine griji.

    RăspundețiȘtergere
  21. Pentru "linistire": clasamentul pe 2011 al celor mai bune universitati din lume:

    http://www.shanghairanking.com/ARWU2011.html

    Nici una dintre universitatile din Romania nu este inauntru, ceea ce inseamna ca modul in care se lucreaza in invatamant in momentul asta in tara nu este unul salutar. Deci, nu e bine sa mergi "cu valul".

    RăspundețiȘtergere
  22. Sabina, copilul meu e departe virsta de scoala, dar pot sa spun din experienta mea personala.

    Daca Sofia e interesata de matematica, indrum-o sa faca in plus. Daca e interesata doar de concursuri (si sa stii ca participarea la concursuri poate sa te faca dependent de acea adrenalina), incearca sa ii explici ca nu poate concura la toate, ca important e sa isi canalizeze fortele doar unde o intereseaza materia, ca are nevoie si de timp sa respire. Alegeti impreuna doar citeva concursuri.

    EU nu cred in necesitatea de culegeri la virsta asta. Hai, una daca se plictiseste in clasa sau ii place in mod deosebit. DIn pacata in Romania, in mod special in orasele mari se pompeaza foarte mult la virstele astea mici ca apoi cu cind sunt mai mari sa fie lasati balta de sistem. Scoala e un maraton si nu o cursa scurta unde sa dai totul la primii 50 de metri. Fortele trebuie sa ii ajunga pt atita ani. Mai bine decit sa isi umple peretele cu diplome, sa faca ceva doar ca hobby, fara concursuri, fara comparatii, doar cu scopul de placere si relaxare.
    Eu admir profund citi in Germania stiu sa cinte la un instrument doar de placere, cinta in coruri de amatori, danseaza pt ei si nu pt concursuri.
    Cred ca daca as fii invatat aici la scoala nu m-as fii simtit atit de plictisita ca pe vremea mea in scoala si mi-as fii descoperit anumite talene in timp util in loc sa imi risipesc fortele in ambitii desarte si incercind sa fac totul la toate materiile. Asta e, am adunat diplome, de la Cintarea Romaniei pina la olimpiade. ;)

    Fetita ta e atit de talentata in partea creativa, iar fantazia cere timp sa supravietuiasca. Inca are tot timpul sa devina olimpica, daca i-o place atit de mult vreo materie. Numai matematica de performanta trebuie incurajata deja, dar pt asta trebuie sa o pasioneze matematica, nu numai sa ii placa.

    RăspundețiȘtergere