13 aprilie 2013

le temps est mort

biroul meu e negru. și destul de aerisit.

mă holbez la foile cu portative goale.
îmi iau bicicleta și dau niște ture de cartier, mai șovăielnice, mai hotărâte, după stare.

mă întorc și mai beau o cafea. pun și frișcă, bătută de mine. mă simt la Viena.
încep să simt ceva pentru câteva minute,
apoi mă holbez la foile goale cu portative.
aș mai lua odata bicicleta.

copiii se joacă cale de cîteva străzi, mulți, toți din vecini.
în jocul lor e ceva foarte pur și nedefinit, cu toate micile drame și chiuituri permanente.

se face semiîntuneric.
nu mă îndur să aprind lumina, pot să vad foile goale cu portative și așa.
apoi e noapte adâncă, cu nori. aprind lumina.
mă holbez la foi și ele se umplu treptat cu ceva. cu altceva.


(.........................)

clătește, repetă.
mă duc să-mi iau bicicleta.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu