Black Wednesday

Aveam nevoie sa ma vad un pic cu Bogdana, nu ne mai intalniseram in tihna din primavara, Hotel Transylvania cu 4 copii dupa noi nu se pune.
Si mai ales ca prietena mea avea o zi proasta, era obosita si un pic deprimata, iar eu usor cam prea ingrijorata de Sofia care facea 39 cu intermitente incepand cu luni la pranz. A venit Mirjam, nu i-a gasit decat rosu in gat, m-am calmat pe moment.

Drept urmare, 2 ore impreuna cand fata mea si copiii ei cei mici dorm de pranz nu ni s-au parut o blasfemie prea mare. Pe Ghe il distrau parintii mei, asa ca am lasat studiul despre memoria culturala desprins din doctorat sa se odihneasca si am pornit.
In cele din urma , dupa ceva aventuri, am ajuns amandoua la Dada, pe Agricultori, convinse fiind ca vom pleca de acolo si mai deprimate, pune doua femei cam zapacite  intr-un magazin-restaurant  cu genti si bratari unicat si poti avea reteta unui cataclism de proportii provocat de tristeti fashioniste.

Din fericire, am avut prea multe sa ne spunem ca sa ne intristam pentru niste biete genti care vor ramane agatate in urma noastra, si, mai ales, am vrut sa o fotografiez macar fugar, pentru ca ne gandeam demult la momentul acesta.
Bogdana este o femeie foarte calda, buna, e toata o inima care bate intr-un ritm special, care imi este foarte drag.
Totodata, nu-mi place sa mint in fotografie, pe langa insusirile pozitive imi doresc sa surprind si starea de facto a persoanei din fata mea, si inchid in dreptunghiul implacabil sentimentele care o insotesc in ziua respectiva....

Dupa ce am revenit acasa , si miercurea mea s-a innegrit brusc, Sofia a reusit sa convinga termometrul sa treaca de 40 de grade, asa ca am sunat la medicul nr 2, care nu raspunde la telefon, apoi pe prietena mea din frageda copilarie, tot medic, care mi-a explicat exact ce tip de amigdalita circula acum, si cu spectrul internarii am luat decizia (data oricum de Mirjam ca solutie pentru maine) sa incepem de azi cu antibioticul. Dupa un antitermic mai puternic, fata mea se simte incomparabil mai bine si sper sa trecem fara emotii prea mari de aceste zile intunecate, in care prietenele mele si prietenii mei au nevoie de mine, copiii mei au nevoie de mine, eu am nevoie de mine.....si sunt fericita sa le pot da o bucatica de suflet,  creste dublu la loc, mai ales dupa ce am primit atat de mult in ultimul timp.
Bogdana m-a poreclit Samantha dupa cele doua ore.
Da, sunt o vrajitoare buna.
Intr-o miercuri neagra.