16 august 2011

Angelina cea isteață

Va rugam sa nu preluati povestea fara sa apuc sa intreb autoarea. Drepturile ii apartin. Multumim!


Angelina cea isteață


O poveste de Ada Sofia Ulubeanu.

A fost odată o fetiță care se numea Angelina. Când a împlinit 7 ani, a mers la școală în clasa 1. Când a văzut cât de ușor e, s-a plictisit să rezolve toate problemele acelea ușoare. Voia să fie mai greu. Peste un an a intrat în clasa a 2-a. A văzut că e la fel de ușor . A terminat anul cu bine și s-a gândit că in clasa a 3-a o să fie și mai ușor. Părinții i-au spus că o să aibă și mai multe materii. Angelina s-a bucurat de asta.

A trecut vara. E în clasa a 3-a. Îi place și s-a gândit că în clasele mai mari o să fie și mai frumos.dar ca să fie în clasele mai mari trebuie să crească. Dar ea avea doar nouă ani, nu era deloc mare. Și dacă nu va mai crește niciodată? La asta nu se gândise. Poate așa era. Și mai erau șapte luni pâmă la ziua ei....

Se gândi că dacă își punea o dorință la o stea căzătoare se va îndeplini. dar ea știa că stelele căzătoare sunt doar în august. Dar era abia ianuarie! Cum își putea pune o dorință? Se gândi la alte modalități dar nu își aminti niciuna.

Mai erau 5 zile până la ziua Angelinei. 4, 3, 2. Nu mai putea aștepta!...

De ziua ei, mama o duse la cinematograf să vadă „Frumoasa din pădurea adormită”. Apoi veni și școala cu temele.

Apoi veniră ploile și frigul. Angelina se îmbolnăvi și nimeni nu își dădea seama. În sfârșit, fu chemat doctorul. Spuse că Angelina are gripă și că trebuie să mănânce în fiecare zi o supă fierbinte și să stea în pat. Asta dură o săptămână în care să nu mai poată merge la școală. Degeaba sărea cățelușul împrejur. Fetița îl mângîia distrată și el pleca să se culce în colțișorul lui.

Angelina deveni foarte gânditoare și îi plăcea mult să citească. Citea basme. Recitise de multe ori nenumărate cărți.. Așa că hotărî să nu mai citească basme ci cărțile pe care le citesc mama și cu tata. Dar se juca la fel de mult.În curând deveni foarte serioasă și foarte deșteaptă, ca adulții.

Putea să răspundă perfect la întrebările: Ce e mai gras în lume? Ce este mai bun? Ce aleargă mai iute? Atât de mult își dorea să fie mare. Și peste 10 ani văzu cum este fii mare. Era mult mai greu.

Dar se trezi din somn și văzu ca este abia în copilărie.

Sfârșit

scrisă în 24 iulie 2011

8 comentarii:

  1. Ce frumooooos! Mult spor mai departe, trebuie sa fii atre mandra de ea. ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Vreau si eu sa ma trezesc din somn in acest fel... poate daca ma ciupeste Sofia... :P

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce poveste frumoasa, Sabina! Felicitari Sofiei, ce sa mai, talentul merge in familie!

    RăspundețiȘtergere
  4. am ramas...fara cuvinte!!!! si nu stiu ce pot spune ca sa nu miscorez din inefabilul artistei...

    RăspundețiȘtergere
  5. foarte draguta povestea... felicitari! mi-as dori s-o vad si ilustrata, tot de ea :) chiar imi doresc sa cunosc si autoarea, s-o felicit personal!:)

    RăspundețiȘtergere
  6. Cred ca la fel s-a intamplat si cu mine numai ca eu nu m-am trezit dintr-un vis.

    RăspundețiȘtergere
  7. ce frumoasa poveste! si amuzant tare mi s-a parut cum a devenit Angleina foarte desteapta ca toti adultii:))
    Felicitari Sofiei!

    RăspundețiȘtergere